Carnea se taie in bucati potrivite sau in felii (nu se sareaza), se aseaza intr-o cratita cu putina grasime bine infierbantata si se lasa pe foc potrivit pana incepe sa prinda crusta, apoi se intoarce pe toate partile ca sa prinda crusta respectiva.

Aceasta crusta se formeaza prin coalgularea substantelor albuminoide si nu permite scurgerea sucului din carne. Dupa ce carnea s-a rumenit putin, se adauga 1/2 pahar de apa calda, se acopera cu un capac si se continua inabusirea pana ce carnea este aproape gata.

Intre timp, se mai adauga din cand in cand cate putina apa calda, ca sa nu se arda grasimea si totodata sa confere fragezime carnii, apoi aceasta se intoarce. Se presara cu sare si se adauga cateva felii de legume, ceapa, boabe de piper, cimbru, o foaie de dafin si usturoi, dupa gust.

Se mai continua inabusirea carnii pana se constata ca aceasta este bine facuta,
frageda si suculenta. La urma, daca dorim, sau daca friptura nu s-a rumenit frumos, aceasta se poate introduce in cuptor (fara capac) si se tine pana se rumeneste dupa dorinta, apoi se scoate din cratita, iar sosul format de la friptura se poate pregati pe loc; dupa dorinta, in sos se pot adauga cateva rosii zdrobite sau o lingura de bulion, 1/2 lingura de faina, se amesteca cateva minute pe foc, dupa care se stinge cu vin, cu supa sau cu apa calda, atat cat sa se formeze un sos potrivit de consistent (de gros).

Dupa 2—3 clocote sosul se strecoara si se serveste la friptura.
De retinut. Carnea de vita si de pasare batrana se frige mai bine prin inabusire decat prin frigere la cuptor.

---

Tag-uri: friptura, carne, inabusire

---

Categorie: Gastronomie  - ( Gastronomie - Archiva)

Data Adaugarii: 27 February '09

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---