Comunicarea reprezintă cuvântul cheie atunci când vine vorba de funcţionarea unei relaţii, indiferent dacă această relaţie este una de dragoste, una de afaceri sau una familială. Încă din cele mai vechi timpuri şi până astăzi, oamenii au căutat o modalitate cât mai simplă de a comunica între ei , de a-şi transmite unul altuia informaţii. Dacă în timpul epocii de piatră oamenii se înţelegeau cu ajutorul semnelor şi al unor sunete nedefinite, în zilele noastre putem beneficia de un mecanism dezvoltat prin care să comunicăm unul cu altul.

În fond şi la urma urmei, comunicarea reprezintă un proces de transferare, împărţire sau împărtăşire a unor informaţii, idei, mesa je sau semnale. Comunicarea presupune întotdeauna prezenţa a cel puţin doi interlocutori. La origine, cuvântul a avut conotaţii religioase, derivând din cuvântul comuniune - împărtăşirea unei experienţe semnificative. Comunicarea completă combină vechea semnificaţie cu cea nouă. Prin intermediul acestui proces putem împărtăşi gândurile, simţămintele sau experienţa, în cadrul unui cuplu. Acest cuplu este format dintr-un emiţător al informaţiei şi un receptor al informaţiei.

De multe ori o persoană poate comunica cu o alta fără să îşi dea seama, adică involuntar, fără să fie conştienta de această împărtăşire. Acest lucru se explică prin prisma faptului că noi comunicăm nu numai cu ajutorul cuvintelor, ci şi prin intermediul tonului vocii, al atitudinii noastre, al amplitudinii sau localizării respiraţiei, al variaţiei coloritului epidermei , îndeosebi a celei faciale. Limbajul corpului nostru estre extrem de relevant, putând împărtăşi celuilalt o stare sau o părere doar prin folosirea a anumite gesturi sau grimase.

Deoarece zilnic se strecoară atât de multe mesaje, atât către interior, cât şi către exterior, o mare parte din procesul comunicării are loc la un nivel inconştient. Din moment ce noi suntem cu toţii rezultatul obişnuinţei, un cuplu poate să răspundă, sau să nu răspundă, din obişnuinţă - în mod inconştient. Specialiştii au făcut o clasificare a tipurilor de comportamente ale comunicării, ele putând fi pasive, asertive sau agresive. Obiceiurile bune sunt necesare şi de dorit; obiceiurile rele trebuie să fie ţinute sub control. în cadrul relaţiilor noastre, noi trebuie să ne dăm seama care dintre obiceiuri ne sporesc abilitatea de a comunica şi care dintre ele sunt distructive.

Chiar şi în ziua de azi există foarte mari dificultăţi de comunicare între interlocutori cauzate fie de un temperament mai retras al unuia dintre parteneri, fie din cauza unui grad de cultură diferit al acestora. Comunicarea poate fi realizată nu numai prin intermediul cuvintelor sau al limbajului corpului, dar şi cu ajutorul scrisului şi al formei optice, adică al semnelor.

Sursa Imaginii - uld.vt.edu

---

Tag-uri: transmitator, receptor

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---