Cercetările cele mai recente sunt dedicate în special îmbogăţirii metodologiei de investigaţie (B. C. Miller; 1986) şi fundamentării teoretice a proceselor de dezvoltare dinamică şi deteriorare a relaţiilor familiale (S. Oskamp, 1987 ; S. Duck, D. Perlman, 1985, 1987), asumării parentalităţii, rolurilor masculine şi feminine în cadrul căsătoriei (S. M. H. Hanson, F. W. Bozett, 1985 ; R. La Rossa, 1986 ; R. A. Lewis, R. E. Salt, 1986 ; C. Lewis, M. O'Brien). Sunt abordate, de asemenea, aspectele privind sexul si genul (Ph. Shaner, C. Handrick, 1987), stresul familial în perioada contemporană, sursele de conflict în căsătoriile moderne, particularităţile evolutive ale familiilor actuale (G. O. Gabbard, R. W. Menninger , L. Coyne, 1987).

Eforturile teoretico-metodologice care au condus la delimitarea celor mai fertile modalităţi de cunoaştere şi optimizare a funcţionalităţii familiei aparţin cu siguranţă psihologiei sociale, psihologiei şi psihoterapiei. în cadrul acestor preocupări sunt de subliniat încercările de sistematizare a criteriilor de analiză a familiei.

Reuben Hill (1957) distinge şapte posibilităţi de abordare a familiei:
- perspectiva instituţional-istorică ;
- nerspectiva analizei învăţării şi dezvoltării intelectuale ;
- perspectiva analizei interacţiunii rolurilor familiale ;
- perspectiva situaţional-psihologică ;
- perspectiva structural-funcţională ;
- perspectiva organizării economice a gospodăriei ;
- dezvoltarea familiei sau perspectiva ciclurilor vieţii familiale.

Ulterior, în 1960, Hill şi Hansen reconsideră schema orientărilor teoretice în studiul familiei, restrangand-o la cinci criterii :
1. criteriul interactional ;
2. criteriul structural-functional ;
3. criteriul situational ;
4. criteriul instituţional ;
5. criteriul dezvoltării familiei.

în perspectiva modernizării criteriilor de analiză a familiei, Broderick adaugă analizei interacţionale, struc-tural-funcţionale şi a dezvoltării încă patru modalităţi : analiza balanţei, analiza diadei conjugale prin teoria jocului, teoria schimbului şi teoria generală a sistemelor.

Încercarea de a grupa multitudinea studiilor şi cercetarilor contemporane din perspectiva celor mai cunoscute orientări teoretico-metodologice clasice privind familia conjugală este fără îndoială tentantă în nevoia bastră de ordonare şi clasificare, dar este greu de presupus că s-ar putea finaliza. Cercetarea familiei se caracterizează astăzi printr-un dinamism care nu se poate Spune unor restricţii sistematizatoare, în concordanţă cu prefacerile intense ale grupului familial confruntat cu problemele adaptării la condiţiile socioeconomice mereu în schimbare. Acceptand această premisă, noi optăm, totuşi, pentru operarea teoretico-metodologică în problematica familiei, cu patru direcţii de cercetare : abordarea instituţională, abordarea situalională, abordarea sistematică (interacţional-structurală) şi abordarea evolutivă (din perspectiva ciclurilor vieţii familiale).

---

Tag-uri: familie, cuplu, societate, relatii

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 16 August '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---