Statistics:
Visits: 1,259 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Structuri de autoritate si putere in sanul cuplului
Q: | Intreaba despre Structuri de autoritate si putere in sanul cuplului |
O preocupare constantă a cercetătorilor familiei o constituie studiul structurii de autoritate şi putere în sanul cuplului. în acest sens, H. Touzard întreprinde în 1965 o cercetare concretă asupra dinamicii rolurilor conjugale şi structurii familiale, confirmand pe plan teoretic, în legătură cu familia franceză, observaţiile făcute şi de alţi autori asupra familiei australiene (Herbst, Adler, Taft), americane (Cooper), mexicane şi greceşti (Cooper, Cancian-Francesco, C. Safilos-Rotschild). H. Touzard analizează cuplul conjugal într-o perspectivă lewiniană, concepandu-l ca un camp de forţe, un sistem de tensiune, cu „zona" de activitate caracterizate printr-un anumit tip de interrelaţii între soţi.
I nteracţiunea dintre „zone", „camp familial" şi structura conduitelor de rol ale soţilor este foarte înaltă, practic structura campului familial şi structura conduitelor soţilor fiind indisociabile.
Autorul utilizează ancheta psihosocială - metodă adresată copiilor pe baza unui chestionar închis vizand descrierea de către aceştia a activităţilor părinţilor lor, utilizată anterior de Herbst (1954), Devreux, Bronfen-brenner şi Suci (1962).
Chestionarul se intitulează „O zi acasă" şi este subdivizat în două părţi : prima parte vizează diferitele activităţi casnice, copilul trebuind să indice care sunt persoanele din familie care efectuează aceste activităţi ; a doua parte reia aceleaşi întrebări, nu sub unghiul acţiunii, ci sub cel al deciziei, cerandu-li-se copiilor să indice frecvenţa dezacordurilor între părinţii lor în legătură cu fiecare activitate. Pornind de la cele două variabile avute în vedere, autorul a obţinut nouă tipuri de interacţiuni posibile cu semnificaţii ce definesc conduitele de rol din cadrul cuplului :
- autonomia soţului (bărbatul acţionează si decide) ;
- autonomia soţiei (femeia acţionează şi decide );
- autocraţia soţului (femeia acţionează, dar decide bărbatul) ;
- autocraţia soţiei (bărbatul acţionează, dar decide femeia) ;
- conducerea soţului (acţionează împreună, dar decide bărbatul) ;
- conducerea soţiei (acţionează împreună, dar decide femeia) ;
- cooperarea sincretică (acţionează împreună, decid împreună) ;
- diviziunea sincretică a rolurilor (bărbatul acţionează, dar decid împreună) ;
- diviziunea sincretică a rolurilor (femeia acţionează, dar decid împreună).
Analizand structura familiei franceze si specificul rolurilor conjugale în cadrul acesteia, H. Touzard constată o serie de particularităţi : coexistenţa a două roluri de tip autonom („zona" domestică a soţului şi „zona" domestică a soţiei) ; coexistenţa rolului autonom al soţului cu diviziunea sincretică a rolurilor şi un rol dominant al femeii, rcalizand sarcinile „zonei" domestice comune,; sincretism total în realizarea sarcinilor „zonei" sociale ; coexistenţa sincretismului rolurilor cu rolul autonom ni soţiei în realizarea „zonei" educaţiei şi creşterii copiilor ; diluarea interacţiunilor cu predominanţa tipului global sincretic ui „zona" sarcinilor economice. Autorul constată că. în cazul familiei franceze, structurile sincretice sunt mult mai numeroase decat structurile de dominanţă. Tensiunea se distribuie diferit după structurile familiale : structurile de dominanţă au cotele cele mai înalte de tensiune, urmează structurile de autonomie, structurile sincretice avand cotele de tensiune cele mai slabe.
I nteracţiunea dintre „zone", „camp familial" şi structura conduitelor de rol ale soţilor este foarte înaltă, practic structura campului familial şi structura conduitelor soţilor fiind indisociabile.
Autorul utilizează ancheta psihosocială - metodă adresată copiilor pe baza unui chestionar închis vizand descrierea de către aceştia a activităţilor părinţilor lor, utilizată anterior de Herbst (1954), Devreux, Bronfen-brenner şi Suci (1962).
Chestionarul se intitulează „O zi acasă" şi este subdivizat în două părţi : prima parte vizează diferitele activităţi casnice, copilul trebuind să indice care sunt persoanele din familie care efectuează aceste activităţi ; a doua parte reia aceleaşi întrebări, nu sub unghiul acţiunii, ci sub cel al deciziei, cerandu-li-se copiilor să indice frecvenţa dezacordurilor între părinţii lor în legătură cu fiecare activitate. Pornind de la cele două variabile avute în vedere, autorul a obţinut nouă tipuri de interacţiuni posibile cu semnificaţii ce definesc conduitele de rol din cadrul cuplului :
- autonomia soţului (bărbatul acţionează si decide) ;
- autonomia soţiei (femeia acţionează şi decide );
- autocraţia soţului (femeia acţionează, dar decide bărbatul) ;
- autocraţia soţiei (bărbatul acţionează, dar decide femeia) ;
- conducerea soţului (acţionează împreună, dar decide bărbatul) ;
- conducerea soţiei (acţionează împreună, dar decide femeia) ;
- cooperarea sincretică (acţionează împreună, decid împreună) ;
- diviziunea sincretică a rolurilor (bărbatul acţionează, dar decid împreună) ;
- diviziunea sincretică a rolurilor (femeia acţionează, dar decid împreună).
Analizand structura familiei franceze si specificul rolurilor conjugale în cadrul acesteia, H. Touzard constată o serie de particularităţi : coexistenţa a două roluri de tip autonom („zona" domestică a soţului şi „zona" domestică a soţiei) ; coexistenţa rolului autonom al soţului cu diviziunea sincretică a rolurilor şi un rol dominant al femeii, rcalizand sarcinile „zonei" domestice comune,; sincretism total în realizarea sarcinilor „zonei" sociale ; coexistenţa sincretismului rolurilor cu rolul autonom ni soţiei în realizarea „zonei" educaţiei şi creşterii copiilor ; diluarea interacţiunilor cu predominanţa tipului global sincretic ui „zona" sarcinilor economice. Autorul constată că. în cazul familiei franceze, structurile sincretice sunt mult mai numeroase decat structurile de dominanţă. Tensiunea se distribuie diferit după structurile familiale : structurile de dominanţă au cotele cele mai înalte de tensiune, urmează structurile de autonomie, structurile sincretice avand cotele de tensiune cele mai slabe.
- Pregatirea pentru viata de familie (4027 visits)
- Piramida lui Maslow (3719 visits)
- Psihologia persoanelor de varsta a treia (2087 visits)
- Comunicare este cheia succesului (2023 visits)
- Puterea cuvantului (1578 visits)
- Importanta gesturilor (1564 visits)
- Ce este gestica (1559 visits)
- Un om amabil are mult de castigat (1495 visits)
- Tipicarul sau cel care iubeste detaliile (1420 visits)
- Deficienta fizica si repercursiunile acesteia (1371 visits)
- Tehnici de manipulare verbala (1360 visits)
- Educatia pentru viata de familie (1346 visits)
- Comunicarea cu parintii (1291 visits)
- Depresivul sau cel care traieste o tristete profunda (1281 visits)
- Cuvintele si puterea lor de manipulare (1273 visits)
- Deficienta fizica si repercursiunile acesteia
- Ce se intampla cand te subjuga dorinta?
- Structuri de autoritate si putere in sanul cuplului
- Importanta sprijinului parintesc pentru copii
- Dialogul dintre cele doua sexe
- Fenomenul dezorganizarii maritale
- Solutii pentru prelungirea stabilitatii familiei
- Organizarea familiei conform sociologilor
- Tipuri de personalitate - tipul fricos
- Un lider trebuie sa fie puternic
- Liderul care conduce dupa metode empirice
- Subalternii au nevoie de autoritate
- Esecul angajatilor reprezinta esecul liderului
- O echipa trebuie intotdeauna stimulata
- O echipa motivata este o echipa eficienta
- Care sunt calitatile unui lider
- Cum poate un lider sa isi conduca oamenii
- Comunicare este cheia succesului
- Un sef trebuie sa isi respecte subalternii
Categorie: Psihologie - ( Psihologie - Archiva)
Data Adaugarii: 17 August '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :