Gestica, cuprinde mişcările unor părţi ale corpului şi care sunt moduri obişnuite de comunicare nonverbală. Comunicarea prin gestică serveşte următoarele scopuri:
-Comunicării informaţiei;
-Comunicării emoţiei;
-Susţinerii discursului;
-Exprimării imaginii de sine;
-Exprimării prieteniei;

Comunicarea informaţiei. O mână ridicată pentru a saluta, semnul "V"(victorie), pumnul strâns (protest), ridicarea unui deget etc. toate sunt exemple de modul în care comunicarea nonverbală poate fi folosită pentru a completa înţelesul comunicării verbale, uneori chiar pentru a o înlocui. Gestica a fost dezvoltată şi sistematizată într-un limbaj care poate înlocui complet discursul, cum sunt limbajele folosite în domeniul militar pentru semnalizare, pe aerodromu ri, în poligoane, cele folosite de surzi, etc.
Comunicarea emoţiei. Simultan cu gesturile folosite pentru transmiterea informaţiilor, există gesturi specifice cum sunt tremuratul mâinilor care însoţesc emoţiile speciale, acoperirea gurii cu palma ca semn al surprizei ş.a. Emoţia difuză poate produce o accentuare a mişcării corpului, un vorbitor nervos este într-o continuă mişcare.

Susţinerea discursului. O persoană care vorbeşte îşi mişcă continuu mâinile, corpul şi capul. Aceste mişcări sunt corelate cu discursul şi constituie componente ale comunicării. Mişcările capului şi corpului sunt deseori utilizate pentru a sublinia şi a da înţeles cuvintelor, pentru a desemna oameni şi obiecte sau pentru a ilustra forme, mărimi ori mişcări. Gesturile contribuie de asemenea
la o sincronizare a discuţiilor între doi sau mai mulţi oameni. O mână ridicată poate însemna că ascultătorul doreşte o întrerupere, pentru a spune el însuşi ceva sau pentru a pune o întrebare. O palmă ridicată cu faţa în sus poate indica o invitaţie către cealaltă persoană de a vorbi.
Mâna deschisă cu palma în sus, indică atitudinea pozitivă faţă de interlocutor.
Mâna deschisă cu palma în jos, dimpotrivă arată intenţia de respingere, de negaţie.
Mâna închisă poate însemna ameninţarea, rezistentă. Mâna cu degetele răsfirate şi încovoiate este o formă mai tare a sentimentului de respingere. Cu mâna se fac gesturile. Gestica mâinii se exprimă în trei planuri: până la înălţimea cotului, până la înălţimea umerilor şi până la înălţimea capului.

Trecerea de la un plan la altul nu se face brusc ci treptat. Mâinile se pot mişca simultan în planuri într-un sens sau altul ori, alternativ una în jos alta în sus. Numai în anumite cazuri, al exprimării unei disperări momentane se lasă ambele braţe deodată. Mâna exprimă elevaţie sufletească când se ridică în sus, umilire ori rugăciune când se împreună ambele mâini, entuziasm, resemnare ş.a. Gesturile mâinilor trebuie să fie sobre, adevărate, frumoase.

Exprimarea imaginii de sine. Se poate transmite imaginea pe care o aveţi despre dumneavostră prin mişcările trupului sau prin gesturi. Dacă sunteţi o persoană extravertită, în mod inconştient puteţi comunica acearta prin gesturi energice; în cazul unei personalităţi introvertite gesturile vor fi mai discrete.

Exprimarea prieteniei. Cei ce studiază modul în care limbajul corpului poate reflecta atitudini şi emoţii, au descoperit că deseori acesta tinde să
imite gesturile şi mişcările trupului persoanei cu care vorbim.
Aceste posturi şi mişcări împărtăşite reflectă un interes mutual sau puncte de vedere similare. De exemplu, dacă doi oameni discută şi sunt atraşi unul de altul, sau sunt de acord, atunci când unul încrucişează picioarele şi celălalt are tendinţa să facă acelaşi lucru. Acest gest de copiere a gesturilor este de obicei inconstient si trece de regula neobservat de catre participanti, dar este real si este o expresie a comunicarii unei anumite stari personale.

---

Tag-uri: social, interactiune, individ, relatii

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 20 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---