În numeroase situaţii se produc dezacorduri în comunicare prin necorelarea eficientă a raporturilor dintre cele două niveluri ale comunicării: conţinut şi relaţie.
Problema relaţiei dintre partenerii la comunicare este esenţială în înţelegerea conţinutului comunicării. Deşi dezacordul se petrece la nivelul relaţiei, al metacomunicarii, reamintim că de cea mai mare importanţă la acest nivel este modul în care se face comunicarea comunicării: tonul, accentele, limbajul necesar, corectitudinea şi forma scrisului, momentul, contextul în care se desfăşoară. De maximă importanţă este apoi cunoaşterea partenerului (caracterul, temperamentul, stilul perfonal de manifestare), dar şi raporturile a nterior statornicite între cei doi parteneri sau între noul interlocutor şi experienţele anterioare, având în vedere bunăoară, deprinderea unuia de a domina sau a fi dominat.

Dacă unui partener la comunicare i se acceptă mereu să aibă "ultimul cuvânt", atunci va fi imposibil:
a. să accepte să i se amintească acest lucru;
b. să nu i se alimenteze constant această bucurie.

Prin urmare, deseori se constată confuzii între conţinut şi relaţie. Aceasta afectează comunicarea privită în circularitatea sa.
Dezacordurile, prezintă importanţă pentru înţelegerea dificultăţilor de comunicare ce provin tocmai din confuzia dintre conţinut şi relaţie. Cert este că cele două niveluri, depind unul de altul, astfel că, un dezacord la nivelul conţinutului va influenţa nivelul relaţiei, pe cel al metacomunicarii. în opoziţie, la nivelul informaţiei (conţinutului) pentru rezolvare se cere acceptarea relaţiei fie ca simetrică, fie drept complementară. Astfel, relaţia apare ca una de admiraţie reciprocă pentru cunoştinţele de care dispun partenerii, în caz contrar, unul dintre ei nu va suporta superioritatea celuilalt, ci va aştepta "pândi" momentul restabilirii egalităţii. De aici, o atenţie deosebită solicită consecinţele acestor raporturi care se pot ivi între şefi şi subalterni, cărora li se impune acordarea simultană ori succesivă a ambelor roluri, dar niciodată de reciprocă şansă de completare a informaţiei. Efectele se vor simţi la nivelul relaţiei, al raporturilor interpersonale.

Acceptarea ori neacceptarea conţinutului comunicării, are implicaţii profunde asupra comunicării şi implicit a relaţiei determinate de comunicare. Neacceptarea informaţiei de către înlocuitori determină degenerări, părăsirea valorii de adevăr a enunţului. Are loc un transfer la nivelul metacomunicarii. Din punct de vedere pragmatic, dezacordul are mult mai mare importanţă decât cel de la nivelul conţinutului. Chiar dacă la nivelul informaţiei, partenerii la comunicare nu vorbesc despre faptele exterioare relaţiilor, ei îşi oferă reciproc elementele cedefinesc aceste raporturi. îşi oferă date despre ei înşişi. Fiecare spune celuilalt: "Iată cum mă văd în relaţia pe care o am cu tine, în această situaţie bine determinată". Permanenta raportare la celălalt, este în directă relaţie cu raportarea la sine. Conceptul de sine este acceptat sau respins, în funcţie de imaginea (opinia) celorlalţi despre ei înşişi. Prin urmare, omul are nevoie de comunicare pentru a ajunge la conştiinţa propriului său statut. De aceea se poate afirma că procesul de formare a conştiinţei de sine cere un permanent proces de comunicare.

Comunicarea, nu poate fi gândită doar ca plăcere de a relaţiona ci bucuria comunicării provine din confirmări. Cea mai mare parte a comunicărilor urmăresc acest scop, de a verifica în ceilalţi imaginea noastră. Prin urmare, fiecare doreşte, pe de o parte, ca întreaga lui fiinţă umană să se confirme în ceea ce el este ca individualitate şi în ceea ce poate deveni prin ceilalţi, iar pe de altă parte, fiecare dispune de uptitudinea înnăscută de a răspunde acestei dorinţe proprii şi a celorlaţi. Prin urmare, nu se poate vorbi de propria confirmare decât prin ceilalţi şi nu numai în măsura în care fiecare este pentru ceilalţi o asemenea oglindă, care răspunde aşteptărilor de obiectivare. Fiecare se regăseşte în ceilalţi în condiţiile sau prin condiţia regăsirii lor în sine. Cunoaşterea sau necunoaşterea raportului părţilor la comunicare poate avea consecinţe cum sunt: impermeabilitatea comunicării, false acorduri dar şi false dezacorduri.

---

Tag-uri: social, interactiune, individ, relatii

---

Categorie: Diverse  - ( Diverse - Archiva)

Data Adaugarii: 16 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---