Comunicarea de grup, are un rol determinant în elaborarea, transmiterea şi operaţionalizarea deciziilor manageriale din organizaţia militară. Pentru a avea o comunicare de grup eficientă, trebuie să ţinem seama de natura grupului. In organizaţia militară, colectivităţile umane se împart în două categorii: agregatele şi grupurile funcţionale.

Un agregat reprezintă un număr de indivizi care din întâmplare, se află în acelaşi loc, în acelaşi moment probabil, desfăşurând aceeaşi activitate, dar nu neapărat în acelaşi scop şi, sigur, nu în mod colectiv. Un grup funcţional reprezintă doi sau mai mulţi indivizi care se află în interacţiune, în mod intenţionat în încercarea de a îndeplini un obiectiv comun.

In cadrul organizaţiei militare, grupurile acţionează ca intermediari între individ şi societate şi influenţează individul prin valorile acceptate şi prin standardul comportamental al grupului căruia îi aparţine. In procesul comunicaţional, conducătorul militar va trebui să ţină cont de caracteristicile grupului, respectiv structură, coeziune, compunere, dimensiune, rol. Şi în cazul comunicării interpersonale, şi în cel al comunicării de grup, conducătorul militar se va confrunta cu o serie de bariere comunicaţionale pe care va trebui să le depăşească. In organizaţia militară, cele mai fecvente bariere în calea comunicării sunt: tendinţa de a auzi numai ceea ce ne-am obişnuit să auzim; ignorarea informaţiilor în dezacord cu ceea ce cunoaştem; evaluarea prin criterii subiective a sursei obiective; perceperea diferită a mesajului în funcţie de fiituaţia concretă a receptorului; incapacitatea de stăpânire a emoţiilor; discernerea insuficientă a mesajelor relevante, transmise sau primite, de cele cu semnificaţie redusă sau mică. Aceste bariere comunicaţionale, produc filtraje, blocaje, distorsiuni şi bruiaje în sistemul comunicaţional al organizaţiei militare, iar existenţa lor este generată atât de lideri cât şi de executanţi.

Liderul militar poate influenţa calitatea comunicării, atât în calitatea sa de iniţiator şi coordonator al comunicării, cât şi în cea de receptor. Ca emiţător, existenţa unor dificultăţi în capacitatea sa de transmitere a informaţiilor poate influenţa.aegativ procesul comunicaţional, datorită următoarelor cauze: insuficientă documentare, tendinţa de a transforma dialogul în monolog, stereotipiile în modalităţile de transmitere şi prezentare, utilizarea unui limbaj neadecvat persoanei care receptează mesajul, utilizarea unui ton ridicat marcat de iritabilitate, lipsa de atenţie sau abilitate în dirijarea şi controlul dialogului.

Eliminarea barierelor comunicaţionale şi atenuarea efectelor negative ale factorilor de influenţă ai comunicării, trebuie să constituie o preocupare permanentă a organizaţiei militare, care-şi propune să practice o conducere performantă, bazată pe antrenarea întregului personal atât la stabilirea obiectivelor şi elaborarea deciziilor, cât şi la îndeplinirea lor. Acest deziderat este posibil atunci când participanţii la procesul comunicaţional, în special iniţiatorii acestuia, respectă următoarele cerinţe: determinarea precisă a scopului fiecărei comunicări , clasificarea ideilor înaintea comunicării, folosirea unui limbaj simplu şi direct, folosirea feed-back-ului, asigurarea concordanţei între ceea ce se comunică şi ceea ce se face efectiv, alegerea celui mai potrivit moment pentru comunicare etc.

De asemenea, dificultăţile de studiere şi de stăpânire a proceselor de comunicare, potrivit nevoilor concrete ale îndeplinirii funcţiei de coordonare, sunt determinate, în principal, de imperfecţiunile existente în ceea ce priveşte semantica mesajelor şi tendinţa oamenilor de a percepe şi interpreta comunicările în mod subiectiv, prin prisma nevoilor şi motivaţiilor, sub influenţa stărilor emoţionale şi a sentimentelor proprii.

---

Tag-uri: social, interactiune, individ, relatii

---

Categorie: Diverse  - ( Diverse - Archiva)

Data Adaugarii: 16 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---