Şi în psihiatrie, ca în orice domeniu al medicinii, a preveni este mai uşor decât a trata, cu deosebirea că adoptarea unor măsuri profilactice şi de igienă mintală fereşte individul nu numai de apariţia celor mai multe din tulburările psihice, dar îi oferă şi vigoare şi sănătate fizică.

Igiena mintală trebuie începută încă dinainte ca individul să-i poată aprecia virtuţile; ea trebuie să-i asigure copilului dezvoltarea unei personalităţi complete şi armonioase, un climat psihoafectiv echilibrat, canalizându-i pozitiv energiile şi aptitudinile.

Depăşirea perioadei critice dată de pubertate şi adolescenţă, zguduită de crize de identitate şi adaptare revine tot în sarcina familiei, care trebuie să neutralizeze potenţialul exploziv al acestei perioade, netezind calea spre împlinire a viitorului tânăr.

Măsurile de igienă mintală, pe care fiecare din noi trebuie să le respecte, se referă la aspecte complexe privind activitatea zilnică, adaptarea la diverse situaţii noi, viaţa instinctivă, integrarea în microclimatul familial şi socio-profesional etc.
Păstrarea capacităţii optime de efort profesional se poate realiza prin următoarele:

a) evitarea suprasolicitării fizice sau psihice, cunoaşterea limitelor individuale, ceea ce pentru unul se desfăşoară firesc, pentru altul poate fi un
efort imens, peste măsura posibilităţilor;

b) evitarea muncii în asalt, păstrarea unui ritm constant de activitate adaptat unor particularităţi individuale. Ritmul somn-veghe, viteza cu care se epuizează „resursele" în timpul unui efort concentrat sunt deosebite de la un subiect la altul;

c) orarul de muncă regulat reduce în mod semnificativ efortul. Supraîncărcarea acestui orar, adesea inutilă la copil şi adolescent, are efecte din cele mai nocive. Dorinţa unor părinţi ca fiica sau fiul lor să fie nişte personalităţi „polivalente" duce la epuizarea acestora şi la scăderea semnificativă a performanţelor;

d) introducerea unor pauze şi a unor activităţi cu conţinut recreativ în timpul activităţilor profesionale „reîncarcă bateriile" cu energie psihică, oferă momentele de destindere necesare refacerii potenţialului creativ;

e) alimentaţia raţională şi completă sub raportul echilibrului între principiile alimentare. Alimentaţia săracă in vitamine, săruri minerale, proteine, glucide nu va favoriza performanţele intelectuale. De asemenea, acestea nu sunt favorizate de excesele alimentare, de alimentaţia hipercalorică, de un regim alimentar cu mese neregulate;

f) activităţi profesionale variate şi pregătirea prealabilă atunci când se schimbă profilul activităţii.

Monotonia, care va fi evitată pe cât posibil în activităţile profesionale, ca şi rutina excesivă atrag după sine uzura rapidă a sistemului nervos, creează tensiune psihologică şi nemulţumire.

Diversificarea activităţilor profesionale obligă la un efort creator de adaptare şi adesea la o lărgire a sferei de cunoştinţe.

Crearea unui climat afectiv corespunzător este o componentă majoră în păstrarea sănătăţii mintale. Intre măsurile care trebuie luate pentru aceasta se numără:

— măsuri cu caracter psihopedagogie privind dezvoltarea normală a copiilor.

Familia cu relaţii echilibrate, cu părinţi între care există un climat de înţelegere şi dragoste reciprocă, de întrajutorare permanentă oferă cadrul propice dezvoltării copiilor. Autoritatea părinţilor şi nu „autoritarismul", exemplul personal constituie factorii esenţiali in educaţie;

— evitarea conflictelor şi traumatizării psihoafective, a carenţelor afective in copilărie are consecinţe atât imediate, cât şi Ia distanţă. Măsurile arătate anterior evită posibilitatea apariţiei unor astfel de stări. In nici un caz copiii nu trebuie să fie „paratrăznetele" furtunilor familiale;

— evitarea conflictelor cu răsunet afectiv în familie şi comunitate (loc de muncă, şcoală), a emoţiilor puternice şi şocurilor emoţionale, ca şi a situaţiilor de inferioritate şi presiune morală. Păstrarea unor relaţii interumane bazate pe înţelegere, egalitate, respect reciproc atât la locul de muncă, cât şi în familie constituie o măsură psihoprofilactică majoră. Câte din situaţiile în care se ajunge la medic nu ar putea fi evitate prin atitudini mai comprehensive şi concesii minore?;

— viaţa echilibrată şi ordonată, fără excese, în care perioadele de muncă să alterneze cu relaxarea şi activităţile de distracţie şi de odihnă activă.
Toate acestea au un rol hotărâtor în păstrarea echilibrului emoţional, oferind supape de descărcare a fiecărei stări de încordare.

Nu în ultimul rând vom nota că apariţia oricărei tulburări afective necesită o prezentare imediată la medicul specialist, care poate în acest stadiu, prin măsuri uneori simple, să restabilească echilibrul vieţii afective.

Psihoprofilaxia vieţii instinctive este legată de măsuri care să asigure desfăşurarea acesteia în cadrul social specific omului, realizând un echilibru între nevoile individuale şi regulile de convieţuire socială;

— formarea la copil a unei conduite şi a unui comportament social corespunzător şi combaterea tendinţelor agresive. Aceste măsuri au un rol determinant în formarea personalităţii individului, ca şi în dezvoltarea ulterioară a unor comportamente normale. Exemplul personal al părinţilor şi educatorilor, canalizarea corectă a tendinţelor fiecărui individ, instituirea la momentul potrivit de măsuri suplimentare cu caracter educativ sunt mijloacele la modă.


Sursa Imaginii - freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: relaxare, stres, familie

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 20 February '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---