Există mai multe criterii de clasificare a manipulării, criterii legate îndeosebi de efectele acestuia, de domeniul de comunicare în care aceasta se produce. Privind prima parte a aserţiunii, profesorul Philip Zimbardo, de la Universitatea Stanford, California, utilizează drept criteriu, amplitudinea modificărilor efectuate într-o anumită situaţie socială. Din acest punct de vedere avem de-a face cu manipulări mici, manipulări medii şi manipulări mari. Manipulările mici, sunt obţinute prin modificări minore ale comportamentului uman, putând avea însă, uneori, efecte surprinzător de ample. In această categorie pot fi incluse colectarea de fonduri, donaţiile, cerşetoria, crizele de alimente (ulei, zahăr, ouă, etc.) ş.a.
Manipulări medii, se referă la modificări importante, cu efecte care, uneori depăşesc în mod dramatic aşteptările.

Problema raportului optim dintre intenţiile mesajului de manipulare şi efectele acestuia este dificil de apreciat. De multe ori se întâmplă ca intenţia mesajului să urmărească ceva iar efectele să depăşească cu mult acel ceva. Astfel a fost situaţia acţiunilor desfăşurate în România în decembrie 1989. Pe fondul agitării spiritelor prin mijloacele mass-media, mulţi oameni au murit nevinovaţi (vezi problema teroriştilor ş.a.). în acest tip de manipulări şi în general în manipulare, propaganda are un rol deosebit de important.

De asemenea, în conflictele militare, un rol important în atingerea obiectivelor manipulării îl au tehnicile de dezumanizare a inamicului. Scopul fundamental al acestor tehnici îl constituie curăţirea inamicului de orice trăsătură umană, prezentarea lui drept un monstru nedemn, periculos pentru specia umană. La nevoie însuşi sensul cuvintelor este pervertit pentru a nu lăsa vreo fisură, prin care viitorii agresori să sesizeze că, de fapt inamicii le sunt semeni întru raţiune. O altă tehnică utilizată o constituie deindividualizarea sau sentimentul pierderii în anonimat.
Eliberarea de sub constrângerile inerente, impuse de un comportament normal şi corect în societate, eliberare obţinută prin această cufundare în anonimat, conduce la o creştere a agresivităţii, a manifestărilor deviante. Dezindividualizarea, prin ascunderea chipului în spatele unor măşti ori a unor organizaţii se regăseşte în numeroase cuzuri atât în istorie cât şi în realitatea imediată ca de exemplu: ordinele religioase, KU-KLUX-KLAN, mineriadele ş.a. Alt gen de tehnici de manipulare au rolul de a induce sentimentul de supunere faţă de autorităţi sau dimpotrivă de a declanşa revolte puternice ş.a.

Manipulările mari, sunt reprezentate de influenţa întregii culturi a societăţii în mijlocul căreia vieţuieşte individul. Sistemul de valori,comportamentul, felul de a gândi al individului sunt determinate în primul rând de normele scrise şi nescrise ale societăţii în care trăieşte, de sub culturile cu care vine în contact. Neglijând această permanentă şi uriaşă influenţă, individul poate face mult mai uşor judecăţi greşite sau poate fi lesne manipulat. În aceleaşi timp trebuie observat că, tocmai datorită acţiunii continue a manipulărilor mereu asupra noastră, prezintă lor a devenit ceva obişnuit, fiind mult mai dificil de identificat. Un astfel de rol îl joacă în zilele noastre şcoala.

După cum sublinia psihologul elveţian Jean Piaget, şcolii îi revin următoarele obiective:
- obişnuirea elevului cu spiritul de subordonare faţă de autorităţi (profesori, examinatori ş.a.);
- dezvoltarea la copii şi tineri a simţului responsabilităţii;
- crearea deprinderilor la aceştia pentru respectarea unui program strict;
- dezvoltarea la elevi a spiritului de competiţie ş.a.;

Având în vedere rolul sistemului de învăţământ, dar şi întreaga complexitate a legilor şi regulamentelor specifice unei anumite societăţi, comportamentul şi gândirea cetăţenilor obişnuiţi sunt astfel modelate, încât să se conformeze şi să accepte cu naturaleţe concepţiile şi siandardele care definesc ce este bine şi ce este rău. ce este permis şi ce este interzis, ce este moral şi ce este imoral, ce este valoros şi ce este lipsit de importanţă, ce este adevărat şi ce este fals. Manipulările majore stau la baza diferitelor curente ale opiniei, formează tradiţii şi obiceiuri, conturează mentalităţi, determină curente "la modă" sau chiar ample manifestări protestatare.
în funcţie de domeniul comunicării, în care manipularea se manifestă, avem de-a face cu manipulare verbală, scrisă, în relaţiile publice ş.a.

---

Tag-uri: social, interactiune, individ, relatii

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 20 October '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---