Statistics:
Visits: 3,440 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Caracterizarea personajului Aurica Tulea din opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu-prima parte
Q: | Intreaba despre Caracterizarea personajului Aurica Tulea din opera Enigma Otiliei scrisa de George Calinescu-prima parte |
Personaj secundar, realist (personaj-tip), static, unidimensional.
Modalitati de caracterizare:
- caracterizare directa: facuta de catre narator (portretul fizic, comentariul auctorial), de catre alte personaje;
- caracterizare indirecta: prin mediul de viata, prin limbaj (dialog), prin gesturi, atitudini caracteristice, comportament.
Aurica este un personaj secundar, construit prin reducerea la o categorie morala, dupa principiile realismului clasic.
Aurica Tulea reprezinta una dintre ipostazele tipologiei feminine din roman. Naratorul omniscient ne-o prezinta la inceputul operei, in expozitiune, cu ocazia partidei de carti din casa lui mos Costache Giurgiuveanu. Perspectiva relatarii, in aceasta scena, este transferata personajului-reflector Felix Sima, iar modalitatea de introduc ere in actiune a eroinei o constituie portretul fizic, axat pe detaliul fizionomie semnificativ, caracteristic: „Felix privi sfios la aceea pe care o chema Aurica.
Era o fata cam de treizeci de ani, cu ochii proeminenti ca si ai Aglaei, cu fata prelunga, sfarsind intr-o barbie ca un ac, cu tample mari incercuite de doua siruri de cozi impletite".
Prin corelarea fizionomiei cu caracterul, dupa modelul balzacian, naratorul realizeaza o plastica descriere a fetei batrane, din tiparele careia personajul nu va mai iesi pana la incheierea romanului. Categoria umana in care se inscrie - prin tipizare - personajul, functioneaza coercitiv, inchistandu-i psihologia, astfel incat „avem in fata o umanitate redusa la esenta: clara, nu profunda. Fiecare erou e, categorial, perfect, dar are putina individualitate" (Nicolae Manolescu). In portretul Auricai Tulea, elementele care inlesnesc aceasta „reducere la esenta" sunt trasaturile fetei: ochii bulbucati, obrajii prelungi, barbia ascutita „ca un ac", tamplele dizgratioase.
Ca si in portretizarea Aglaei, naratorul accentueaza fiecare amanunt fizionomie printr-un determinant atributiv (epitet ori comparatie) care nu are functia de a individualiza, ci de a tipiza, de a include in categorie, expresivitatea descrierii constand in „excesul de defecte" (Nicolae Manolescu). Efectul estetic obtinut este, fara indoiala, unul comic.
Portretul fizic expozitiv are menirea de a transforma personajul astfel caracterizat, de la inceput, intr-o prezenta memorabila. Privirea plina de „avida curiozitate" cu care Aurica il fixeaza pe Felix, precum si gestul de a-i intinde la buze „o mana arcuita", devin emblematice, adaugandu-se insusirilor care ilustreaza fara echivoc tipologia „fetei batrane". De altfel, Otilia -fata de care Aurica este conceputa prin antiteza - nu va intarzia sa-i atraga, prieteneste, tanarului luarea aminte: „Sa te feresti de ea, ca umbla sa se marite si se-ndragosteste de cine-i iese in cale". Portretul fizionomie din expozitiune, impreuna cu aceasta fraza de avertizare, au o valoare anticipa-tiva, prefigurand comportamentul viitor al Auricai fata de Felix.
Modalitati de caracterizare:
- caracterizare directa: facuta de catre narator (portretul fizic, comentariul auctorial), de catre alte personaje;
- caracterizare indirecta: prin mediul de viata, prin limbaj (dialog), prin gesturi, atitudini caracteristice, comportament.
Aurica este un personaj secundar, construit prin reducerea la o categorie morala, dupa principiile realismului clasic.
Aurica Tulea reprezinta una dintre ipostazele tipologiei feminine din roman. Naratorul omniscient ne-o prezinta la inceputul operei, in expozitiune, cu ocazia partidei de carti din casa lui mos Costache Giurgiuveanu. Perspectiva relatarii, in aceasta scena, este transferata personajului-reflector Felix Sima, iar modalitatea de introduc ere in actiune a eroinei o constituie portretul fizic, axat pe detaliul fizionomie semnificativ, caracteristic: „Felix privi sfios la aceea pe care o chema Aurica.
Era o fata cam de treizeci de ani, cu ochii proeminenti ca si ai Aglaei, cu fata prelunga, sfarsind intr-o barbie ca un ac, cu tample mari incercuite de doua siruri de cozi impletite".
Prin corelarea fizionomiei cu caracterul, dupa modelul balzacian, naratorul realizeaza o plastica descriere a fetei batrane, din tiparele careia personajul nu va mai iesi pana la incheierea romanului. Categoria umana in care se inscrie - prin tipizare - personajul, functioneaza coercitiv, inchistandu-i psihologia, astfel incat „avem in fata o umanitate redusa la esenta: clara, nu profunda. Fiecare erou e, categorial, perfect, dar are putina individualitate" (Nicolae Manolescu). In portretul Auricai Tulea, elementele care inlesnesc aceasta „reducere la esenta" sunt trasaturile fetei: ochii bulbucati, obrajii prelungi, barbia ascutita „ca un ac", tamplele dizgratioase.
Ca si in portretizarea Aglaei, naratorul accentueaza fiecare amanunt fizionomie printr-un determinant atributiv (epitet ori comparatie) care nu are functia de a individualiza, ci de a tipiza, de a include in categorie, expresivitatea descrierii constand in „excesul de defecte" (Nicolae Manolescu). Efectul estetic obtinut este, fara indoiala, unul comic.
Portretul fizic expozitiv are menirea de a transforma personajul astfel caracterizat, de la inceput, intr-o prezenta memorabila. Privirea plina de „avida curiozitate" cu care Aurica il fixeaza pe Felix, precum si gestul de a-i intinde la buze „o mana arcuita", devin emblematice, adaugandu-se insusirilor care ilustreaza fara echivoc tipologia „fetei batrane". De altfel, Otilia -fata de care Aurica este conceputa prin antiteza - nu va intarzia sa-i atraga, prieteneste, tanarului luarea aminte: „Sa te feresti de ea, ca umbla sa se marite si se-ndragosteste de cine-i iese in cale". Portretul fizionomie din expozitiune, impreuna cu aceasta fraza de avertizare, au o valoare anticipa-tiva, prefigurand comportamentul viitor al Auricai fata de Felix.
Tag-uri: aurica tulea, enigma otiliei, george calinescu |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 10 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :