Statistics:
Visits: 4,703 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Enigma Otiliei - tipologia personajelor
Q: | Intreaba despre Enigma Otiliei - tipologia personajelor |
Alaturi de tematica si de constructie balzacianismul se reflecta in romanul lui G. Calinescu prin tipologia clasicista si arta portretului. Tendinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii : mos Costache-avarul, iubitor de copii, Aglae-‘baba absoluta’, Aurica-fata batrana, Simion-dementul senil, Titi-debil mintal, infantil si apatic , Stanica Ratiu-arivistul, Otilia-cocheta, Felix-ambitiosul, Pascalopol-aristocratul rafinat. Tot din clasicism este preluat triunghiul amoros si ‘qui pro quo-ul’.
G. Calinescu, urmarind sa repete polemic formula balzaciana, n-a putut evita ca ea sa devina o expresie a comicului si a unui fel de joc esthetic de esenta baroca. Santriconul calinescian, infatiseaza o comedie umana moderna, in care elementele jocului au ma sti, ale farsei cu nimic mai putin grave, estetic decat cele mai grave implicatii ale romanului ebasic.
Tipologia calinesciana este redusa la clara esenta si aproape mecanica. Observatia se deplaseaza din centru spre periferia claselor morale, de la tip la caz pana la exces si caricatura.
Abunda in roman teme si motive caracteristice comediei clasice : Stanica il trage pe sfoara pe Felix, aproape toate personajele asculta pe la usi, trag cu urechea, spioneaza, pun intrebari perfide, pretextele lui Costache de a se afla singur in casa pentru a putea ascunde sau scoate banii sunt cusute cu ata alba. Totdeauna comedia clasica foloseste ata alba impreuna cu jocul cartilor pe fata, aceasta voit superficiala motivatie constituie prin axcelenta elementae comice.
Roamncierul depaseste insa estetica realista si pe cea clasica. Modernitatea romanului nu tinea insa numai de caracterul sau de Satiricon modern, ci si de aplecarea lui Calinescu asupra psihologiilor incerte enigmatice cu rasturnari bruste si reactii derutante, cum e psihologia Otiliei. Apar in roman firi anxioase, silite bde mediul social sa-si organizeze existenta intr-o permanenta defensiva, firi ramase pana la urma neconstituite, intr-o stare de proces.
O trasatura a formulei moderne este ambiguitatea personajelor. In general, sufletul omenesc e observat intr-un spirit mai nou, intuindu-i-se dialectica. Mos Costache nu este un avar dezumanizat. El nu si-a pierdut instinctul de supravietuire (cheltuieste pentru propria sanatate) si nutreste o iubire paterna sincera pentru Otilia. El este o combinatie intre doua caractere balzaciene: avarul (mos Grandet) si tatal (mos Goriot).
Analiza sufletului omenesec e impinsa pana acolo unde trasaturile de caracter trec prrintr-un joc ciudat al compensatiilor in contrariul lor. Pana si arta lui Stanica Ratiu de a se baga cu nerusinare in sufletul oamenilor, de a manevra si a trage sforile, cunoaste momente de dezinteresare si se dovedeste, sub o anume lumina, expresia unui puternic simt familial. Arivistul Stanica este si demagog al ideii de paternitate, escroc si principial, hot si sentimental.
Pascalopol o iubeste pe Otilia, in acelasi timp patern si viril.
Felix nu este ambitiosul lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan, capabil de a iubi dezinteresat, dar hotarat sa-si faca o cariera, se bazaeaza pe luciditate si profunzime intelectuala.
Alt aspect modern (naturalismul) este interesul pentru procesele psihice deviante, motivate prin ereditate si mediu : alienarea si senilitatea. Simion Tulea reprezinta categoria estetica a uratului, grotescul. Titi, fiul retardat care se indreapta spre dementa, este o copie a tatalui.
Aurica, fata batrana, invidioasa si rea, este o copie degradata a mamei ; obsesia fiicei (casatoria) se aseamana cu obsesia mamei (mostenirea). Lumea lor se afla sub semnul bolii, al degradarii morale reflectate in plan fizic.
Autorul dispune personajele in planuri antitetice, prin reflectare inversata. Orfanii Felix si Otilia au corespondente, prin rasfrangere inversata, in zona uratului, pe tinerii din clanul Tulea : inteligenta lui Felix in contrast cu imbecilitatea lui Titi, feminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia Auricai.
G. Calinescu, urmarind sa repete polemic formula balzaciana, n-a putut evita ca ea sa devina o expresie a comicului si a unui fel de joc esthetic de esenta baroca. Santriconul calinescian, infatiseaza o comedie umana moderna, in care elementele jocului au ma sti, ale farsei cu nimic mai putin grave, estetic decat cele mai grave implicatii ale romanului ebasic.
Tipologia calinesciana este redusa la clara esenta si aproape mecanica. Observatia se deplaseaza din centru spre periferia claselor morale, de la tip la caz pana la exces si caricatura.
Abunda in roman teme si motive caracteristice comediei clasice : Stanica il trage pe sfoara pe Felix, aproape toate personajele asculta pe la usi, trag cu urechea, spioneaza, pun intrebari perfide, pretextele lui Costache de a se afla singur in casa pentru a putea ascunde sau scoate banii sunt cusute cu ata alba. Totdeauna comedia clasica foloseste ata alba impreuna cu jocul cartilor pe fata, aceasta voit superficiala motivatie constituie prin axcelenta elementae comice.
Roamncierul depaseste insa estetica realista si pe cea clasica. Modernitatea romanului nu tinea insa numai de caracterul sau de Satiricon modern, ci si de aplecarea lui Calinescu asupra psihologiilor incerte enigmatice cu rasturnari bruste si reactii derutante, cum e psihologia Otiliei. Apar in roman firi anxioase, silite bde mediul social sa-si organizeze existenta intr-o permanenta defensiva, firi ramase pana la urma neconstituite, intr-o stare de proces.
O trasatura a formulei moderne este ambiguitatea personajelor. In general, sufletul omenesc e observat intr-un spirit mai nou, intuindu-i-se dialectica. Mos Costache nu este un avar dezumanizat. El nu si-a pierdut instinctul de supravietuire (cheltuieste pentru propria sanatate) si nutreste o iubire paterna sincera pentru Otilia. El este o combinatie intre doua caractere balzaciene: avarul (mos Grandet) si tatal (mos Goriot).
Analiza sufletului omenesec e impinsa pana acolo unde trasaturile de caracter trec prrintr-un joc ciudat al compensatiilor in contrariul lor. Pana si arta lui Stanica Ratiu de a se baga cu nerusinare in sufletul oamenilor, de a manevra si a trage sforile, cunoaste momente de dezinteresare si se dovedeste, sub o anume lumina, expresia unui puternic simt familial. Arivistul Stanica este si demagog al ideii de paternitate, escroc si principial, hot si sentimental.
Pascalopol o iubeste pe Otilia, in acelasi timp patern si viril.
Felix nu este ambitiosul lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan, capabil de a iubi dezinteresat, dar hotarat sa-si faca o cariera, se bazaeaza pe luciditate si profunzime intelectuala.
Alt aspect modern (naturalismul) este interesul pentru procesele psihice deviante, motivate prin ereditate si mediu : alienarea si senilitatea. Simion Tulea reprezinta categoria estetica a uratului, grotescul. Titi, fiul retardat care se indreapta spre dementa, este o copie a tatalui.
Aurica, fata batrana, invidioasa si rea, este o copie degradata a mamei ; obsesia fiicei (casatoria) se aseamana cu obsesia mamei (mostenirea). Lumea lor se afla sub semnul bolii, al degradarii morale reflectate in plan fizic.
Autorul dispune personajele in planuri antitetice, prin reflectare inversata. Orfanii Felix si Otilia au corespondente, prin rasfrangere inversata, in zona uratului, pe tinerii din clanul Tulea : inteligenta lui Felix in contrast cu imbecilitatea lui Titi, feminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia Auricai.
Tag-uri: tipologia personajelor, engima otiliei |
- Povestirea pe scurt la Moara cu noroc de Ioan Slavici (222208 visits)
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu (174661 visits)
- Povestirea pe scurt la Maitreyi de Mircea Eliade (129021 visits)
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu (103718 visits)
- Ciocoii noi si vechi de Nicolae Filimon - Rezumat pe capitole (101706 visits)
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu (86513 visits)
- Povestirea pe scurt la Harap-Alb (60165 visits)
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda (46496 visits)
- O noapte furtunoasa de I.L.Caragiale - Comedie in doua acte (40323 visits)
- Povestirea pe scurt la Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon (38455 visits)
- Dl Goe - momentele subiectului (34911 visits)
- Comentariul poeziei In limba ta scrisa de Grigore Vieru- a treia parte (29311 visits)
- Interpretarea cuvintelor Batranei din fraza introductiva a nuvelei Moara cu noroc de Ioan Slavici (28108 visits)
- Caracterizarea personajului Marga din opera Hanu-Ancutei scrisa de Mihail Sadoveanu (25938 visits)
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat (25438 visits)
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Popa Tanda- povestirea pe momente
- Personajele din Ciocoii vechi si noi de Nicolae Filimon
- Povestirea pe scurt la Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu
- Povestirea pe scurt din Morometii de Marin Preda
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - prima parte
- Poezia Niciodata toamna, scrisa de Tudor Arghezi - comentariu
- Poezia Focuri de primavara scrisa de Lucian Blaga - comentariu
- Subiectul operei literare Maitreyi de Mircea Eliade
- Referat despre testamentul ciobanului din balada pastorala Miorita
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Povestirea pe scurt la Ion de Liviu Rebreanu
- Comentariul poeziei Limba noastra scrisa de Alexe Mateevici - a doua parte
- Eseu Originea si Dezvoltarea Limbii Romane
- Povestirea pe scurt a actiunii romanului Enigma Otiliei de George Calinescu
- Caracterizarea lui Nica din "Amintiri din copilarie"
- Literatura Romana in perioada pasoptista
- Dl Goe - momentele subiectului
- Caracterizarea lui Lica Samadaul din Moara cu Noroc
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi - Rezumat
- Amintiri din copilarie - La cirese - Rezumat
- Vasile Alecsandri - Pastelurile
- Praslea cel voinic - Caracterizarea personajului principal
- Poezia "Vara" de George Cosbuc - pastel
- Caracterizarea personajului principal dintr-o schita - D-l Goe
Categorie: Referate - ( Referate - Archiva)
Data Adaugarii: 13 March '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :