Statistics:
Visits: 3,145 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Educatia moral civica in beneficiul copilului prescolar
Q: | Intreaba despre Educatia moral civica in beneficiul copilului prescolar |
MOTTO:
"Educaţi copilul în aşa fel încât să poţi privi cu seninătate, cu siguranţă şi fără teamă în ochii adultului de mâine!"
Locul copilăriei în procesul devenirii fiinţei umane este definit de marea plasticitate a structurilor sale psiho-comportamentale, care îi asigură o remarcabilă adaptare.
Sub semnul acestei şanse pe care o are copilul, educatoarea, în strânsă legătură cu familia, şcoala, comunitatea, poate şi trebuie să intervină în formarea caracterului copiilor, în punerea bazelor trăsăturilor pozitive ale acestuia, pornind de la orientările Programei de învăţământ, care, pentru preşcolari (învăţământul preprimar), prevede următoarele finalităţi:
* asigurarea dezvoltării normale şi depline a copilului preşcolar, valorificând potenţialul fizic şi psihic al acestuia, ţinând seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective şi de activitatea sa fundamentală, jocul;
* îmbogăţirea capacităţii copilului preşcolar de a intra în relaţie cu ceilalţi copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stăpâni prin explorări, exerciţii, încercări, experimentări;
* descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de sine pozitive;
* sprijinirea copilului preşcolar pentru a dobândi cunoştinţe, capacităţi şi atitudini necesare activităţii viitoare în şcoală, precum şi vieţii sale ulterioare în societate.
Toate formele de organizare ÅŸi desfăşurare a procesului instructiv-educativ din grădiniţă sunt strâns legate între ele ÅŸi concură spre finalităţile învăţământului preprimar. ÃŽn acest context, un loc important îl ocupă activităţile de “EducaÅ£ie pentru societateâ€, ce vizează urmărirea obiectivelor cadru ÅŸi realizarea obiectivelor de referinţă pe grupe de vârstă, atât în cadrul unor activităţi special proiectate, cât ÅŸi în toate celelalte activităţi ale programului din grădiniţă.
În cadrul organizat al grădiniţei, copilul trebuie format să-şi adapteze comportamentul la situaţii diferite; să conştientizeze consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi; să manifeste încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi; să aibă atitudini tolerante faţă de alţi copii aflaţi în minoritate (cu nevoi speciale, de alte confesiuni etc.).
Cu alte cuvinte, noi, educatoarele, suntem chemate să modelăm sufletul copilului prin cultivarea unor trăsături pozitive de voinţă şi caracter şi combaterea celor negative, astfel: încrederea – lipsa de încredere (faţă de sine şi cei din jur); respectul – lipsa de respect (faţă de părinţi, bunici – adulţi, în general, faţă de sine şi colegii de joacă); curaj – frică, laşitate; bunătate – răutate (milos, darnic, săritor, blând, iertător, prietenos, înţelegător, pe de o parte – egoist, invidios, bătăuş, răzbunător – pe de altă parte - însuşiri manifestate faţă de colegi, părinţi, plante şi animale); sinceritate – minciună, lăudăroşenie.
În îndelungata muncă cu preşcolarii, am pornit la conturarea profilului moral . civic al acestora, pe grupe de vârstă, prin observarea comportamentului acestora, la care se adaugă constatările părinţilor:
- Copilul se plictiseşte uşor, chiar dacă i se oferă jucării variate (sau nu se plictiseşte);
- Este impresionat (sau nu este impresionat) de un om sau animal aflat în dificultate;
- Îi place să spună mici minciuni inofensive, glume, ori aplică minciuna intenţionată;
- Îi place să imite (să intre în pielea diferitelor personaje din poveşti sau nu); trăieşte sufleteşte emoţiile acestora;
- Îi place să observe animalele, plantele, gâzele;
- Obişnuieşte să împartă celor din jur (copii, animale) mâncarea lui preferată (dulciuri, fructe);
- Obişnuieşte să necăjească alţi copii până la lacrimi (pune piedici, ascunde jucării, păstrează numai pentru el anumite lucruri, dă alte nume – porecle – celor din jur);
- Ia conducerea în jocurile de copii, obişnuind să impună chiar ce să se joace, ori colaborează cu ei;
- Modifică jucăriile, încercând să le facă mai bune, mai frumoase, ori manifestă tendinţă de distrugere pentru a nu fi folosite de alţi copii;
- Recunoaşte (ori neagă), de cele mai multe ori, greşelile făcute (din sinceritate ori la insistenţele celor din jur);
- Când cineva din grupă (ori din familie) este trist, supărat, se întristează şi el;
- În mod obişnuit, crede tot ce i se spune, fără să pună întrebări, acceptă (ori nu acceptă) situaţiile, fără argumentări;
- Este preocupat de fapte bune, deosebind cu uşurinţă binele de rău, conştientizează (nu conştientizează) urmările faptelor rele etc.;
- Deşi ştie ce trebuie să facă, nu aplică cerinţa (regula morală) din proprie iniţiativă (deprinderea nu s-a transformat în obişnuinţă).
Activitatea desfăşurată cu copiii în direcţia Educaţiei moral-civice nu este nici uşoară, nici de scurtă durată. În tot acest timp, ne-am sprijinit pe fapte concrete de viaţă, pe observaţii imediate, am valorificat puterea exemplului personal, a altor copii din grupă şi a membrilor familiei, ne-am folosit de cântece, jocuri, proverbe şi zicători, poveşti şi poezii, a căror latură educativă am valorificat-o din plin.
ÃŽn cele ce urmează, vom exemplifica valenÅ£ele literaturii pentru copii pentru educarea sincerităţii la preÅŸcolari, care, cu timpul, constată că “minciuna are picioare scurte ÅŸi-o ajunge din urmă adevărulâ€.
IniÅ£ial, ne-am folosit de poezia “Spune adevărulâ€:
“Nelu-a spart o cană: plici!
Neatent – ce poţi să zici ?
Nimeni, însă, nu-l zări!
S-o ascundă? Bine-o fi ?
Se gândeşte, se gândeşte,!
Cana nu se mai lipeÅŸte!
Vine tata: “Ce-i cu tine ?
Ce stai supărat, copile ?
Lacrimi mici răsar sub geană:
- N-am nimic ... am spart o cană!
- Rău! Dar nu pot să te cert,
Ai spus drept ÅŸi eu te iert!â€
Întrebările fireşti adresate copiilor au fost:
1) “De cine Å£i-a plăcut?â€;
2) “De ce Å£i-a plăcut? â€
3) “De cine nu Å£i-a plăcut?â€
4) “De ce nu Å£i-a plăcut? â€
Am urmărit ca indicatori ai însuÅŸirii noÅ£iunii morale de sinceritate: 1) frecvenÅ£a alegerii ÅŸi respingerii personajului (“eroului†Nelu); 2) posibilitatea ÅŸi natura motivaÅ£iei (pentru început : â€nu mi-a plăcut de el pentru că a spart cana, nu a fost atent, ori lipsa motivaÅ£iei); 3) frecvenÅ£a folosirii termenului “sinceritate†– “a spus adevărul†(foarte scăzută iniÅ£ial, ori deloc).
Întrucât copiii trebuie să ştie foarte bine ce înseamnă să fii sincer, cât de apreciată este această calitate de ceilalţi oameni şi ce urmări negative poate avea minciuna, am continuat munca pentru educarea sincerităţii.
Am considerat exemplul cel mai eficace mijloc (cea mai eficientă metodă) de educare a sincerităţii la preşcolari (care, nu de puţine ori, au tendinţa de a minţi, motivat ori nemotivat, intenţionat ori neintenţionat).
Am ales pentru cultivarea acestei calităţi următoarele texte literare: “Ionică mincinosulâ€, Al. Mitru; “Puf Alb ÅŸi Puf Griâ€- poveste populară; “Sarea în bucateâ€, Petre Ispirescu.
Prin analiza acestor texte, i-am făcut pe copii să înţeleagă:
1) Pentru minciună, părinţii nu te iubesc şi nici nu te răsplătesc (dacă Ionică nu ar fi fost nesincer şi ar fi făcut ce l-a rugat tata, acesta i-ar fi dat darul promis = opincuţele – a fost constatarea copiilor);
2) Minciuna nu-ţi aduce niciodată bucurie (Puf Gri s-a bucurat numai când a fost sincer şi a recunoscut greşeala);
3) Sinceritatea (adevărul) iese tot timpul la iveală, chiar dacă este descoperită cu greu şi este răsplătită cu dragoste (copiii au apreciat-o pe fata cea mică a împăratului, fiindcă a spus adevărul că îl iubeşte pe tatăl ei, care, în cele din urmă, şi-a recunoscut greşeala).
După valorificarea acestor poveÅŸti (metode folosite: convorbirea individuală ÅŸi colectivă, explicaÅ£ia, exemplul, analiza ÅŸi aprecierea), pe care am îmbinat-o cu “punerea în situaÅ£ieâ€, ori de câte ori s-a ivit prilejul în jocurile ÅŸi activităţile copiilor, am aplicat din nou chestionarul cu cele patru întrebări pentru poezia “Spune adevărulâ€. Rezultatele au fost uimitoare: a crescut numărul alegerilor lui Nelu pentru că a spus adevărul, a fost sincer, n-a ascuns cana, ÅŸi-a recunoscut greÅŸeala; frecvenÅ£a folosirii termenului “sinceritate†– destul de mare.
Aşadar, valoarea educativă a literaturii pentru copii, în direcţia educaţiei moral – civice a preşcolarului, este mare, dar calea cea mai sigură de interiorizare a normei (cerinţei morale) rămâne tot activitatea practică, sprijinirea pe fapte concrete de viaţă, care se repetă în timp; exerciţiul asigură formarea deprinderilor de comportare civilizată.
ÃŽn “CODUL PREÅžCOLARULUIâ€, pe care l-am realizat ÅŸi aplicat la grupele mari ÅŸi pregătitoare, sunt înscrise o serie de norme, care vizează comportarea copilului de la intrarea până la plecarea lui din grădiniţă: sosirea copilului, îmbrăcatul, dezbrăcatul, salutul, alegerea ÅŸi grija faţă de materialele de lucru ÅŸi jucării, atitudinea faţă de colegi, îndeplinirea sarcinilor ÅŸi responsabilităţilor la nivelul grupei, străduinÅ£a de a cunoaÅŸte, de a învăţa la activităţi, de a asculta sfaturile educatoarei, depăşirea tendinÅ£ei de automulÅ£umire, lăudăroÅŸenie.
Pentru educarea dragostei ÅŸi respectului faţă de natură, cu tainele ÅŸi regulile cuprinse în marea carte a acesteia, care implică un anumit comportament, am realizat ÅŸi aplicat “ Eco - Codulâ€, versificat ÅŸi ilustrat pe grupe de vârstă (precizăm implicarea grădiniÅ£ei noastre în derularea Proiectului internaÅ£ional “ Eco – Åžcoala†).
În grădiniţă este posibilă şi necesară această muncă educativă pentru conturarea profilului moral - civic la vârsta preşcolară tocmai prin puterea de receptivitate, imitaţie şi afectivitate a preşcolarului, ca şi prin varietatea de mijloace, metode şi procedee care-i pot sta la îndemână educatoarei (la cele prezentate, putem adăuga: jocurile organizate şi la alegerea copiilor – cu subiecte din viaţa cotidiană, alături de excursii, vizite, drumeţii, jocuri sportive; sărbătorirea zilei de naştere a colegilor; activităţi practice de economisire a apei, curentului electric, de întreţinere a curţii de joc, de înfrumuseţare a spaţiilor verzi din cartier; ativităţi de întrajutorare a copiilor cu nevoi speciale; cunoaşterea semnificaţiei şi cinstirea diferitelor sărbători naţionale şi religioase etc.).
Munca educativă desfăşurată în acest sens a devenit mai eficientă în măsura în care noi, educatoarele, ne-am străduit să realizăm un parteneriat performant cu familia, ÅŸcoala, biserica, organizaÅ£ii non – profit, comunitatea locală, societatea, în general, întrucât copilul pendulează între “ ce e bine?†şi “ ce e rău? â€, apreciază treptat modelele oferite ÅŸi tot treptat i se dezoltă iniÅ£iativa ÅŸi spiritul de independenţă.
ÃŽmplinirea misiunii de părinte se dovedeÅŸte atunci când, împreună cu grădiniÅ£a ori ÅŸcoala, ei, părinÅ£ii, reuÅŸesc să educe copilul astfel încât în viaţă acesta să aprecieze munca, să fie util în societate, să dobândească deprinderi ÅŸi achiziÅ£ii socio - cognitive, să-ÅŸi formeze un comportament pozitiv (în sprijinul eficientizării colaborării cu familia, am organizat anual “ Săptămâna porÅ£ilor deschiseâ€, i-am implicat permanent în organizarea ÅŸi desfăşurarea activităţilor extracurriculare: vizite, plimbări, excursii, drumeÅ£ii), i-am sprijinit în vederea modelării personalităţii copilului prin participarea acestora la cursuri cu părinÅ£ii în cadrul Proiectului naÅ£ional “ EducaÅ£ia părinÅ£ilor în beneficiul copiilor†.
Având în vedere faptul că grădiniţa şi şcoala reprezintă două trasee educative succesive, am întărit legătura cu aceasta pentru asigurarea continuităţii educaţiei pe altă treaptă de învăţamânt. Activităţile comune desfăşurate cu învăţătorii (mai ales grupele mari - pregătitoare): vizite, organizarea unor programe artistice tematice, cinstirea unor evenimente, concursuri comune etc. – au fost în beneficiul ambelor unităţi (precizăm faptul că unitatea noastră de învăţământ este cuprinsă într-un proiect de activitate educaţională pe 4 ani cu Şcoala nr. 29 “ Nicolae Romanescu†).
Implicarea Comunităţii locale în viaţa grădiniţei este cu atât mai necesară cu cât valenţele formative exercitate asupra copiilor sunt multiple; pentru că numai aşa pot fi eliminate barierele de comunicare, pot fi contracarate efectele negative asupa comportamentului copiilor, pe care le exercită blocul (vecinii), strada, cartierul (reprezentanţii Conunităţii locale sunt partenerii noştri în Proiectul †Eco – Şcoala “ ).
Concluzionând, este bine să ne sprijinim pe latura afectivă a personalităţii copilului, astfel încât componenta cognitiv – valorică a normei moral – civice şi componenta acţional – practică să se împletească.
Pe de altă parte, roadele muncii educative din familie şi grădiniţă se vor resimţi la şcoală şi, mai târziu, în societate.
Referinte :
1) M.E.N. -"Programa activităţilor instructive - educative în grădiniÅ£a de copiiâ€, BucureÅŸti 2005;
2) I.S.J.-Dolj, ASOCIAŢIA ED., C.C.D.- Revista "Învăţământul preşcolar doljean" Ed. "Radical", Nr.2/1997; Nr.8/1999;
3) Culegerea metodică -"EDUCAŢIA COPILULUI PREŞCOLAR", 1978;
4) Eugenia Popescu, Filofteia Şerban -"Pedagogia preşcolară", E.D.P., Bucureşti 1997
5) Gheorghe Tomşa (coordonator) – Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Ministerul - Educţiei şi Cercetării, Bucureşti, 2005
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
"Educaţi copilul în aşa fel încât să poţi privi cu seninătate, cu siguranţă şi fără teamă în ochii adultului de mâine!"
Locul copilăriei în procesul devenirii fiinţei umane este definit de marea plasticitate a structurilor sale psiho-comportamentale, care îi asigură o remarcabilă adaptare.
Sub semnul acestei şanse pe care o are copilul, educatoarea, în strânsă legătură cu familia, şcoala, comunitatea, poate şi trebuie să intervină în formarea caracterului copiilor, în punerea bazelor trăsăturilor pozitive ale acestuia, pornind de la orientările Programei de învăţământ, care, pentru preşcolari (învăţământul preprimar), prevede următoarele finalităţi:
* asigurarea dezvoltării normale şi depline a copilului preşcolar, valorificând potenţialul fizic şi psihic al acestuia, ţinând seama de ritmul propriu al copilului, de nevoile sale afective şi de activitatea sa fundamentală, jocul;
* îmbogăţirea capacităţii copilului preşcolar de a intra în relaţie cu ceilalţi copii şi cu adulţii, de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi de a-l stăpâni prin explorări, exerciţii, încercări, experimentări;
* descoperirea de către fiecare copil a propriei identităţi şi formarea unei imagini de sine pozitive;
* sprijinirea copilului preşcolar pentru a dobândi cunoştinţe, capacităţi şi atitudini necesare activităţii viitoare în şcoală, precum şi vieţii sale ulterioare în societate.
Toate formele de organizare ÅŸi desfăşurare a procesului instructiv-educativ din grădiniţă sunt strâns legate între ele ÅŸi concură spre finalităţile învăţământului preprimar. ÃŽn acest context, un loc important îl ocupă activităţile de “EducaÅ£ie pentru societateâ€, ce vizează urmărirea obiectivelor cadru ÅŸi realizarea obiectivelor de referinţă pe grupe de vârstă, atât în cadrul unor activităţi special proiectate, cât ÅŸi în toate celelalte activităţi ale programului din grădiniţă.
În cadrul organizat al grădiniţei, copilul trebuie format să-şi adapteze comportamentul la situaţii diferite; să conştientizeze consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi; să manifeste încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi; să aibă atitudini tolerante faţă de alţi copii aflaţi în minoritate (cu nevoi speciale, de alte confesiuni etc.).
Cu alte cuvinte, noi, educatoarele, suntem chemate să modelăm sufletul copilului prin cultivarea unor trăsături pozitive de voinţă şi caracter şi combaterea celor negative, astfel: încrederea – lipsa de încredere (faţă de sine şi cei din jur); respectul – lipsa de respect (faţă de părinţi, bunici – adulţi, în general, faţă de sine şi colegii de joacă); curaj – frică, laşitate; bunătate – răutate (milos, darnic, săritor, blând, iertător, prietenos, înţelegător, pe de o parte – egoist, invidios, bătăuş, răzbunător – pe de altă parte - însuşiri manifestate faţă de colegi, părinţi, plante şi animale); sinceritate – minciună, lăudăroşenie.
În îndelungata muncă cu preşcolarii, am pornit la conturarea profilului moral . civic al acestora, pe grupe de vârstă, prin observarea comportamentului acestora, la care se adaugă constatările părinţilor:
- Copilul se plictiseşte uşor, chiar dacă i se oferă jucării variate (sau nu se plictiseşte);
- Este impresionat (sau nu este impresionat) de un om sau animal aflat în dificultate;
- Îi place să spună mici minciuni inofensive, glume, ori aplică minciuna intenţionată;
- Îi place să imite (să intre în pielea diferitelor personaje din poveşti sau nu); trăieşte sufleteşte emoţiile acestora;
- Îi place să observe animalele, plantele, gâzele;
- Obişnuieşte să împartă celor din jur (copii, animale) mâncarea lui preferată (dulciuri, fructe);
- Obişnuieşte să necăjească alţi copii până la lacrimi (pune piedici, ascunde jucării, păstrează numai pentru el anumite lucruri, dă alte nume – porecle – celor din jur);
- Ia conducerea în jocurile de copii, obişnuind să impună chiar ce să se joace, ori colaborează cu ei;
- Modifică jucăriile, încercând să le facă mai bune, mai frumoase, ori manifestă tendinţă de distrugere pentru a nu fi folosite de alţi copii;
- Recunoaşte (ori neagă), de cele mai multe ori, greşelile făcute (din sinceritate ori la insistenţele celor din jur);
- Când cineva din grupă (ori din familie) este trist, supărat, se întristează şi el;
- În mod obişnuit, crede tot ce i se spune, fără să pună întrebări, acceptă (ori nu acceptă) situaţiile, fără argumentări;
- Este preocupat de fapte bune, deosebind cu uşurinţă binele de rău, conştientizează (nu conştientizează) urmările faptelor rele etc.;
- Deşi ştie ce trebuie să facă, nu aplică cerinţa (regula morală) din proprie iniţiativă (deprinderea nu s-a transformat în obişnuinţă).
Activitatea desfăşurată cu copiii în direcţia Educaţiei moral-civice nu este nici uşoară, nici de scurtă durată. În tot acest timp, ne-am sprijinit pe fapte concrete de viaţă, pe observaţii imediate, am valorificat puterea exemplului personal, a altor copii din grupă şi a membrilor familiei, ne-am folosit de cântece, jocuri, proverbe şi zicători, poveşti şi poezii, a căror latură educativă am valorificat-o din plin.
ÃŽn cele ce urmează, vom exemplifica valenÅ£ele literaturii pentru copii pentru educarea sincerităţii la preÅŸcolari, care, cu timpul, constată că “minciuna are picioare scurte ÅŸi-o ajunge din urmă adevărulâ€.
IniÅ£ial, ne-am folosit de poezia “Spune adevărulâ€:
“Nelu-a spart o cană: plici!
Neatent – ce poţi să zici ?
Nimeni, însă, nu-l zări!
S-o ascundă? Bine-o fi ?
Se gândeşte, se gândeşte,!
Cana nu se mai lipeÅŸte!
Vine tata: “Ce-i cu tine ?
Ce stai supărat, copile ?
Lacrimi mici răsar sub geană:
- N-am nimic ... am spart o cană!
- Rău! Dar nu pot să te cert,
Ai spus drept ÅŸi eu te iert!â€
Întrebările fireşti adresate copiilor au fost:
1) “De cine Å£i-a plăcut?â€;
2) “De ce Å£i-a plăcut? â€
3) “De cine nu Å£i-a plăcut?â€
4) “De ce nu Å£i-a plăcut? â€
Am urmărit ca indicatori ai însuÅŸirii noÅ£iunii morale de sinceritate: 1) frecvenÅ£a alegerii ÅŸi respingerii personajului (“eroului†Nelu); 2) posibilitatea ÅŸi natura motivaÅ£iei (pentru început : â€nu mi-a plăcut de el pentru că a spart cana, nu a fost atent, ori lipsa motivaÅ£iei); 3) frecvenÅ£a folosirii termenului “sinceritate†– “a spus adevărul†(foarte scăzută iniÅ£ial, ori deloc).
Întrucât copiii trebuie să ştie foarte bine ce înseamnă să fii sincer, cât de apreciată este această calitate de ceilalţi oameni şi ce urmări negative poate avea minciuna, am continuat munca pentru educarea sincerităţii.
Am considerat exemplul cel mai eficace mijloc (cea mai eficientă metodă) de educare a sincerităţii la preşcolari (care, nu de puţine ori, au tendinţa de a minţi, motivat ori nemotivat, intenţionat ori neintenţionat).
Am ales pentru cultivarea acestei calităţi următoarele texte literare: “Ionică mincinosulâ€, Al. Mitru; “Puf Alb ÅŸi Puf Griâ€- poveste populară; “Sarea în bucateâ€, Petre Ispirescu.
Prin analiza acestor texte, i-am făcut pe copii să înţeleagă:
1) Pentru minciună, părinţii nu te iubesc şi nici nu te răsplătesc (dacă Ionică nu ar fi fost nesincer şi ar fi făcut ce l-a rugat tata, acesta i-ar fi dat darul promis = opincuţele – a fost constatarea copiilor);
2) Minciuna nu-ţi aduce niciodată bucurie (Puf Gri s-a bucurat numai când a fost sincer şi a recunoscut greşeala);
3) Sinceritatea (adevărul) iese tot timpul la iveală, chiar dacă este descoperită cu greu şi este răsplătită cu dragoste (copiii au apreciat-o pe fata cea mică a împăratului, fiindcă a spus adevărul că îl iubeşte pe tatăl ei, care, în cele din urmă, şi-a recunoscut greşeala).
După valorificarea acestor poveÅŸti (metode folosite: convorbirea individuală ÅŸi colectivă, explicaÅ£ia, exemplul, analiza ÅŸi aprecierea), pe care am îmbinat-o cu “punerea în situaÅ£ieâ€, ori de câte ori s-a ivit prilejul în jocurile ÅŸi activităţile copiilor, am aplicat din nou chestionarul cu cele patru întrebări pentru poezia “Spune adevărulâ€. Rezultatele au fost uimitoare: a crescut numărul alegerilor lui Nelu pentru că a spus adevărul, a fost sincer, n-a ascuns cana, ÅŸi-a recunoscut greÅŸeala; frecvenÅ£a folosirii termenului “sinceritate†– destul de mare.
Aşadar, valoarea educativă a literaturii pentru copii, în direcţia educaţiei moral – civice a preşcolarului, este mare, dar calea cea mai sigură de interiorizare a normei (cerinţei morale) rămâne tot activitatea practică, sprijinirea pe fapte concrete de viaţă, care se repetă în timp; exerciţiul asigură formarea deprinderilor de comportare civilizată.
ÃŽn “CODUL PREÅžCOLARULUIâ€, pe care l-am realizat ÅŸi aplicat la grupele mari ÅŸi pregătitoare, sunt înscrise o serie de norme, care vizează comportarea copilului de la intrarea până la plecarea lui din grădiniţă: sosirea copilului, îmbrăcatul, dezbrăcatul, salutul, alegerea ÅŸi grija faţă de materialele de lucru ÅŸi jucării, atitudinea faţă de colegi, îndeplinirea sarcinilor ÅŸi responsabilităţilor la nivelul grupei, străduinÅ£a de a cunoaÅŸte, de a învăţa la activităţi, de a asculta sfaturile educatoarei, depăşirea tendinÅ£ei de automulÅ£umire, lăudăroÅŸenie.
Pentru educarea dragostei ÅŸi respectului faţă de natură, cu tainele ÅŸi regulile cuprinse în marea carte a acesteia, care implică un anumit comportament, am realizat ÅŸi aplicat “ Eco - Codulâ€, versificat ÅŸi ilustrat pe grupe de vârstă (precizăm implicarea grădiniÅ£ei noastre în derularea Proiectului internaÅ£ional “ Eco – Åžcoala†).
În grădiniţă este posibilă şi necesară această muncă educativă pentru conturarea profilului moral - civic la vârsta preşcolară tocmai prin puterea de receptivitate, imitaţie şi afectivitate a preşcolarului, ca şi prin varietatea de mijloace, metode şi procedee care-i pot sta la îndemână educatoarei (la cele prezentate, putem adăuga: jocurile organizate şi la alegerea copiilor – cu subiecte din viaţa cotidiană, alături de excursii, vizite, drumeţii, jocuri sportive; sărbătorirea zilei de naştere a colegilor; activităţi practice de economisire a apei, curentului electric, de întreţinere a curţii de joc, de înfrumuseţare a spaţiilor verzi din cartier; ativităţi de întrajutorare a copiilor cu nevoi speciale; cunoaşterea semnificaţiei şi cinstirea diferitelor sărbători naţionale şi religioase etc.).
Munca educativă desfăşurată în acest sens a devenit mai eficientă în măsura în care noi, educatoarele, ne-am străduit să realizăm un parteneriat performant cu familia, ÅŸcoala, biserica, organizaÅ£ii non – profit, comunitatea locală, societatea, în general, întrucât copilul pendulează între “ ce e bine?†şi “ ce e rău? â€, apreciază treptat modelele oferite ÅŸi tot treptat i se dezoltă iniÅ£iativa ÅŸi spiritul de independenţă.
ÃŽmplinirea misiunii de părinte se dovedeÅŸte atunci când, împreună cu grădiniÅ£a ori ÅŸcoala, ei, părinÅ£ii, reuÅŸesc să educe copilul astfel încât în viaţă acesta să aprecieze munca, să fie util în societate, să dobândească deprinderi ÅŸi achiziÅ£ii socio - cognitive, să-ÅŸi formeze un comportament pozitiv (în sprijinul eficientizării colaborării cu familia, am organizat anual “ Săptămâna porÅ£ilor deschiseâ€, i-am implicat permanent în organizarea ÅŸi desfăşurarea activităţilor extracurriculare: vizite, plimbări, excursii, drumeÅ£ii), i-am sprijinit în vederea modelării personalităţii copilului prin participarea acestora la cursuri cu părinÅ£ii în cadrul Proiectului naÅ£ional “ EducaÅ£ia părinÅ£ilor în beneficiul copiilor†.
Având în vedere faptul că grădiniţa şi şcoala reprezintă două trasee educative succesive, am întărit legătura cu aceasta pentru asigurarea continuităţii educaţiei pe altă treaptă de învăţamânt. Activităţile comune desfăşurate cu învăţătorii (mai ales grupele mari - pregătitoare): vizite, organizarea unor programe artistice tematice, cinstirea unor evenimente, concursuri comune etc. – au fost în beneficiul ambelor unităţi (precizăm faptul că unitatea noastră de învăţământ este cuprinsă într-un proiect de activitate educaţională pe 4 ani cu Şcoala nr. 29 “ Nicolae Romanescu†).
Implicarea Comunităţii locale în viaţa grădiniţei este cu atât mai necesară cu cât valenţele formative exercitate asupra copiilor sunt multiple; pentru că numai aşa pot fi eliminate barierele de comunicare, pot fi contracarate efectele negative asupa comportamentului copiilor, pe care le exercită blocul (vecinii), strada, cartierul (reprezentanţii Conunităţii locale sunt partenerii noştri în Proiectul †Eco – Şcoala “ ).
Concluzionând, este bine să ne sprijinim pe latura afectivă a personalităţii copilului, astfel încât componenta cognitiv – valorică a normei moral – civice şi componenta acţional – practică să se împletească.
Pe de altă parte, roadele muncii educative din familie şi grădiniţă se vor resimţi la şcoală şi, mai târziu, în societate.
Referinte :
1) M.E.N. -"Programa activităţilor instructive - educative în grădiniÅ£a de copiiâ€, BucureÅŸti 2005;
2) I.S.J.-Dolj, ASOCIAŢIA ED., C.C.D.- Revista "Învăţământul preşcolar doljean" Ed. "Radical", Nr.2/1997; Nr.8/1999;
3) Culegerea metodică -"EDUCAŢIA COPILULUI PREŞCOLAR", 1978;
4) Eugenia Popescu, Filofteia Şerban -"Pedagogia preşcolară", E.D.P., Bucureşti 1997
5) Gheorghe Tomşa (coordonator) – Psihopedagogie preşcolară şi şcolară, Ministerul - Educţiei şi Cercetării, Bucureşti, 2005
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Tag-uri: educatie, moral-civica, prescolari, copilarie |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 20 January '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :