Datorita uriaselor disponibilitati privind mediatizarea, suntem, din nefericire, aproape zilnic martorii deferitelor forme de manifestare a violentei cum ar fi razboaiele, crime, jafuri, talharii, distrugeri ca de altfel si otravirea lenta, spre exemplu ai unei persoane este o conduita agresiva, dar nonvidenta (pentru ca violenta poate fi si asupra sinelui si nu numai in afara subiectului).

Respingerea cvasi-generalizata a naturii instinctuale a violentei nu inseamna, insa si ignorarea unor influente biologice asupra ei cum ar fi:

-influente hormonale - masculii sunt mult mai agresivi decat femelele datorita diferentelor de natura hormonala

-influente neuronale - exista anumite zone ale cortexului care in urma stimularii electrice faciliteaza adoptare de catre indivizi a comport amentului agresiv.

-influente bio-chimice (cresterea alcoolului in sange, scaderea glicemiei pot intensifica agresivitatea).

Atunci cand se vorbeste despre violenta in scoala se considera drept surse anumiti factori exteriori scolii: mediul familial, mediul social ca si unii factori ce tin de individ, de personalitatea lui.

Mediul familial reprezinta cea mai importanta sursa a agresivitatii elevilor. Cele mai grave forme de manifestare a violentei in cadrul familiei sunt bataia si incestul cu consecinte extrem de nefavorabile asupra procesului de dezvoltare si maturizare psihocomportamentala a copilului. In ceea ce priveste bataia cei mai atenti “teoreticieni” sustin ca aceasta metoda are o dubla valoare: retroactiva - durerea fizica si morala resimtita pentru o conduita gresita si proactiva, adica inhibarea pentru viitor a unor asemenea acte comportamentale.

La randul sau, mediul social contine numeroase surse de influente de natura sa induca, sa stimuleze si sa intretina violenta scolara: situatia economica, slabiciunea mecanismelor de control social, criza valorilor morale, mass-media dar nu in ultimul rand lipsa de cooperare a institutiilor implicate in educatie.

Trasaturile de personalitate ale elevului sunt si ele intr-o stransa relatie cu comportamentele violente. Astfel, intre factorii psohologici implicati in etiologia infractiunilor prin violenta, Banciu si Radulescu mentioneaza trasaturile de natura egocenetica: diminuarea sentimentului de responsabilitate si culpabilitatea, instabilitate emotionala, slabiciunea mecanismelor voluntare de autocontrol. La aceste trasaturi individuale se adauga problemele specifice adolescentei care este o perioada de transformari profunde pe plan fizic, psihic si social. In aceasta perioada atat de dificila, dialogul parinti-copii si profesori-elevi este absolut necesar. Incaierarile, bataile intre elevi se isca in scoala din nenumarate cauze, inclusiv conditiile meteorologice au un rol catalizator ( se vorbeste despre “legea termica “ a agresivitatii pe baza observatiei ca cele mai multe violente se produc in zonele sau anotimpurile calduroase. Elevii stiu ca vor primii diverse recompense pentru comportamentul lor violent: o atentie mai mare din partea celorlalti si uneori, respect si accesul la un anumit statut.

Nedreptatea profesorului de altfel este o forma de violenta; elvii doresc ca profesorii sa aplice egalitatea de tratament in cazul tuturor colegilor, cand in aplicarea sanctiunilor nu se respecta echitatea tratamentului pt toti avem de-a face cu o violenta psihologica indreptata impotriva elevilor.

Eric Debarbieux a identificat urmatoarele tipuri de violenta ale elevilor impotriva profesorilor, asa cum le percep acestia din urma:

-zgomotul, motiv obsedant pentru profesori care insista ca au nevoie de liniste pentru-ai realiza obiectivele;

-refuzul de a comunica sau de a realiza sarcina indiferent de forma cu care se exprima acesta : sabotaj, negativism, rezistenta pasiva, evaziune, eschiva etc.

-miscarile elevilor (intrarile-iesirile din clasa) neautorizate de profesor.

La randul lor profesorii descriu urmatoarele conduite evidente ale elevilor fata de ei: priviri si gesturi amenintatoare, injurii si jigniri, absentism, refuzul indplinirii sarcinilor, galagia si indisciplina, cele mai grave fiind insa considerate injuriile si jignirile.

In general profesorii isi explica aceste conduite ale elevilor apeland la factori precum: nivelul scazut de cultura, nemultumirea de sine, copierea comportamentelor agresive de la alti covarstnici, programul scolar incarcat, absenta motivatiei pentru activitatea scolara, consumul de alcool si droguri.

Programele initiale pana in prezent impotriva violentelor scolare nu au condus la rezultate satisfacatoare, datorita faptului ca mediul social saturat de violenta nu sustine eficienta acestora.

Exista diferente interindividuale la nivelul elevilor cuprinsi într-o institutie scolara, în ceea ce priveste adoptarea comportamentelor violente. Elevilor violenti le sunt asociati cu preponderenta o serie de factori individuali, precum: toleranta scazuta la frustrare, dificultatile de adaptare la disciplina scolara, imaginea de sine negativa, instabilitatea emotionala, lipsa sau insuficienta dezvoltare a mecanismelor de autocontrol, tendinta catre comportament adictiv, slaba capacitate empatica.


Toate aceste caracteristici pot fi interpretate si ca modalitati individuale de raportare a elevilor la provocarile mediului scolar, mediu care aduce cu sine frustrari, impunere a unui anumit tip de disciplina, insuficienta valorizare a potentialului real al elevilor, a individualitatii lor specifice, cu efecte în planul imaginii de sine si a trairilor acestora. Mai mult, se constata tendinta unor cadre didactice, dar si a unor parinti, de a identifica drept cauze psiho-individuale ale comportamentului violent ceea ce, în fapt, reprezinta, de multe ori, strategii de reactie a elevilor la frustrari si impuneri ale mediului scolar.

Analiza evidentiaza faptul ca violenta în scoala nu poate fi explicata, prevenita, ameliorata sau combatuta fara a examina si mediul familial, acesta având un rol esential în dezvoltarea copilului si a mecanismelor de autocontrol a impulsurilor violente. Se constata un anume grad de consens în rândul majoritatii actorilor investigati privind existenta în scoala a unor probleme ca: dificultati de comunicare elevi-profesori, impunerea autoritatii cadrelor didactice, stiluri didactice de tip autoritar ale profesorilor, distorsiuni în evaluarea elevilor. Alte aspecte de natura scolara identificate drept cauze posibile ale violentei au fost: prejudecatile profesorilor în raport cu apartenenta etnica a elevilor, vârsta si experienta didactica, programe scolare încarcate.

In Romania un studiu experimental realizat pe elevii de liceu a descoperit ca cele mai frecvente forme de agresivitate a profesorilor fata de elevi sunt in ordine descrescatoare: folosirea tonului ridicat, evaluarea neobiectiva, intimidarea elevilor, adresarea de injurii, jigniri, amenintarea, lovirea, excluderea de la ore, folosirea cuvintelor obscene, ignoranta, nervozitatea permanenta, ironia, absenta raspunsului la solicitari.
_{sursa imaginii : sitemaker.umich.edu}

---

Tag-uri: violenta, scoala, educatie, insulte, talhari, jafuri, crime, agresivitate

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 29 November '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---