În contextul actual, guvernul, organismele şi organizaţiile internaţionale consideră educaţia unul dintre cele mai eficiente mijloace de ridicare a standardelor de viaţă, de diminuare şi prevenire a diferitor fenomene cu impact negativ asupra copiilor şi tinerilor (abandon şcolar, corupţie, infracţionalitate juvenilă, delincvenţă, muncă ilegală,) şi de a oferi alternative pentru soluţionarea situaţiilor de criză, ca: sărăcie, excluziune socială, discriminare, acces limitat la informaţie etc. Studii comparative relevante asupra accepţiunii conceptului de "abandon şcolar" în sistemele educaţionale europene şi sistemul educaţional românesc. Din această perspectivă, abandonul şcolar es te unul din conceptele care, prin caracteristicile lui cantitative şi calitativ, oferă o imagine mult mai nuanţată asupra definirii, înţelegerii şi operării cu ceea ce experţii domeniului educaţiei numesc "acces la educaţie, participare şi progres şcolar şi social".
Guvernul României face eforturi în vederea eliminării inechităţilor din sistemul de educaţie, în special pentru copiii rromi care fac parte din straturile cele mai scăzute din punct de vedre economic. Cu toate acestea, un obstacol real în calea realizării unui acces la educaţie pentru grupurile dezavantajate este costul relativ scăzut pentru educaţie.

Pledăm pentru importanţa dezvoltării timpurii a copilului (DTC) prin programe ferme de Dezvoltare Timpurie, obiectivul programelor fiind acela de a ajuta dezvoltarea psihică, emoţională şi socială a copiilor, iar pe termen lung de a promova supravieţuirea copilului.

Focalizarea pe educaţia timpurie şi pe anii preşcolarităţii este importantă deoarece aceasta este perioada când copiii se dezvoltă rapid şi, dacă procesul de dezvoltare este neglijat în acest stadiu, este mult mai dificil şi mai costisitor să compensezi aceste pierderi mai târziu.

Calitatea îngrijirii şi a protecţiei în această perioadă sunt cheile care înlătură moartea, boala, întârzierea în creştere, trauma, proasta alimentaţie, întârzierile în dezvoltare atâta timp cât ele asigură o creştere sănătoasă, stima de sine şi abilitatea de a învăţa, lucruri care, în schimb, sunt cruciale pentru pregătirea pentru şcoală, învăţarea continuă, eficacitatea programelor şcolare şi abilitatea viitoare a copiilor de a contribui ca părinţi, actori economici şi cetăţeni. Astfel, investiţia în copii cât mai de timpuriu ne conduce, pe termen lung, la dezvoltarea socială şi la realizarea susţinută a drepturilor copilului.

Dincolo de dimensiunile şi perspectivele teoretice se află cazurile reale de inadaptare şcolară, fiecare dintre aceste cazuri având o istorie proprie. Inadaptarea este determinată de mai mult decât un singur factor cauzal. Există diverşi factori - afectivi, caracteriali, morali, familiali, sociali, pedagogici - care pot perturba echilibrul dinamic elev-şcoală. Dintre cele mai importante efecte negative pe care le poate avea inadaptarea şcolară, se remarcă riscul părăsirii precoce a sistemului de învăţământ, înainte de a avea o calificare.

Asigurarea de şanse egale pentru copiii/tinerii aparţinând minorităţilor naţionale promovându-se :

- măsuri de asigurare a condiţiilor pentru derularea învăţământului în limba maternă şi pentru studiul istoriei.
- stimularea formării de personal didactic cunoscător al limbii Romani.
- înfiinţarea de clase/grupe în cadrul şcolilor normale şi a colegiilor
pedagogice pentru formarea viitorilor învăţători/institutori de etnie romă sau de
altă etnie, care vor lucra la clase de romi se adresează următoarelor grupuri-ţintă: populaţia de vârstă şcolară care nu a frecventat niciodată şcoala, populaţia de vârstă şcolară care a abandonat învăţământul obligatoriu, populaţia de vârsta şcolară care nu a continuat învăţământul post-obligatoriu, şomerii cu vârste între 14-25 de ani,persoanele de peste 25 de ani care nu şi-au completat educaţia obligatorie sau a căror pregătire iniţială a devenit inutilă dezvoltării sociale şi economice
- asigurarea rechizitelor şcolare pentru elevii provenind din familii cu venituri scăzute;
-asigurarea de ajutor social pentru transportul elevilor care se deplasează
dintr-o localitate în alta şi care provin din familii cu situaţie materială precară;
- acordarea unei mese gratuite pentru elevii din clasa I.
- analiza posibilităţii de organizare a unor instituţii de învăţământ primar, secundar şi profesional pentru romi (arte şi meserii, învăţământ vocaţional, formare şi reconversie profesională, etc.).
- conceperea şi implementarea unor programe de formare a mediatorilor şcolari şi de perfecţionare pentru cadrele didactice în domeniul educaţiei interculturale.
- introducerea temelor de prevenire şi combatere a discriminării în trunchiul comun al programei şcolare.
- introducerea în programele de pregătire ale specialiştilor în administraţie publică, asistenţă socială, sănătate, poliţie, învăţământ a unor module didactice dedicate problemelor sociale şi economice ale romilor.
- conceperea şi implementarea unor programe de încurajare a participării părinţilor romi la procesele educaţionale din scoală şi din afara ei.

În sistemul de învăţământ american, aceasta este considerată o formă de abandon şcolar, şi se cheltuiesc sume enorme pentru prevenirea şi combaterea fenomenului. La noi nu sunt resurse. Societatea nu are banii necesari pentru a dezvolta programe care să încerce să provoace o schimbare pozitivă. Aceşti tineri se comportă aşa cum consideră ei de cuviinţă, pentru că nimeni nu le-a oferit un model alternativ de comportare. Pentru a vorbi doar de situaţia întâlnită în teren se poate observa uşor că aceşti elevi se prezintă în faţa examenului de capacitate foarte slab pregătiţi. Nereuşita la acest prim examen le reduce mult lista de opţiuni viitoare. În ceea ce priveşte integrarea în muncă se observă că nu au capacitate bună de a vedea în perspectivă, răspunsul la întrebarea "Unde crezi că vei fi peste 5 ani ?" este invariabil: în străinatate. Şcoala prin cerinţele şi structura ei le apare a fi incompatibilă cu ceea ce se întâmplă în câmpul muncii, aceasta fiind mult mai atractivă decât continuarea studiilor, mai ales o muncă bine platită în străinatate. Aceasta nu necesită nici un fel de studii. Nici un fel cunoştinţe şcolare.

Când şcoala este percepută de către elev ca o experienţă negativă, creatoare de frustrări, care aduce lovituri puternice stimei de sine şi autopercepţiei, nu este de mirare că acesta va căuta portiţe de scăpare. Instinctul de autoconservare îi determină o reacţie normală de îndepărtare a stimulului perceput ca periculos.

Pe de altă parte sancţiunile corective aplicate de şcoală nu vor avea nici un efect dacă situaţia generală a acestor copii nu se îmbunătăţeşte, aceasta deoarece problemele care stau la baza conduitelor dezadaptative rămâne nerezolvată.

Nu de puţine ori pronosticul evoluţiei lor ulterioare este incert. Ştiind însş că unele conduite care apar în perioada adolescenţei se rezolvă de la sine în timp odată cu înaintarea în vârstă este posibil ca aceasta să fie pozitivă. Aceasta în condiţiile în care societatea le oferă în continuare oportunităţi de dezvoltare.
_{Referinte :
CUCOS, C., Miniuna, contrafacere, simulare, Ed. Polirom, Iasi, 1997
DUMITRESCU, I., Adolescentii, Ed. Scrisul Românesc, 1980
KULCSAR, T., Factorii psihologici ai reusitei scolare, E.D.P, Bucuresti, 1978
RUDICA , T., Familia in fata conduitelor gresite ale copilului, E.D.P., Bucuresti, 1981
NICOLA, I., Microsociologia colectivului de elevi, E.D.P., Bucuresti, 1974
IONESCU,I., Sociologia scolii, Ed. Polirom, Iasi, 1997
sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: standarde, educatie, minoritati, discriminare, excluziune

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---