Abandonul Şcolar crează condiţiile eşecului integrării sociale, în sensul că reduce semnificativ şansele autorealizării în domeniile de activitate licite, legale. Cauzele abandonului şcolar sunt multiple, acesta reprezentând o expresie şi o rezultantă a unei duble situaţii de inadaptare. Este vorba, pe de o parte, despre „inadaptarea elevului la activitatea de învăţare realizată în mediul şcolar dar şi extraşcolar” şi, pe de altă parte, despre „inadaptarea şcolii la factorii interni (biologici,psihologici) şi externi (socio-economici,socio-culturali)”.

Abandonul şcolar este rezultanta unei combinaţii de cauze interne şi externe, de factori interni şi factori externi. Fiec are abandon are o istorie personală şi socială legată de modul cum se aplică diferenţiat principiul dezvoltării. Abandonul este produsul mai multor factori cauzali aflaţi într-o anumită configuraţie pedagogică, psihologică şi socială care determină la rândul ei mai multe consecinţe imediate dar şi de durată.

Cauze psihologice :

1. Imaturitatea şcolară
2. Instabilitatea psiho-afectivă a elevului
3. Tulburări instrumentale
4. Tulburări comportamentale

Cauze sociale :

1. Situaţia economico-financiară a familiei (asigurarea hranei zilnice, lipsa îmbrăcămintei şi încălţămintei, condiţiile de locuit, starea de sănătate, etc.)
2. Dezagregarea familiei, lipsa ajutorului la învăţătură, lipsa controlului asupra activităţilor copilului
3. Exploatarea copiilor prin muncă

CAUZE PSIHOLOGICE

Imaturitatea şcolară :

Imaturitatea şcolară constă în incapacitatea, mai mult, sau mai puţin temporară şi reversibilă, de a face faţă sarcinilor şcolare. Ea reprezintă o neconcordanţă între dezvoltarea copilului şi sarcinile şcolare.

Se întâlnesc mai multe forme ale imaturităţii şcolare, şi anume:

a) imaturitate şcolară exprimată prin diminuarea trebuinţei de apartenenţa la grup şi prin conduita socială inadecvată în condiţiile de grup;
b) imaturitate mintală exprimată prin incapacitatea de analiză şi planificare a sarcinilor didactice;
c) imaturitate morală exprimată prin neformarea sentimentului datoriei şi prin capacitatea redusă de analiză şi de planificare a sarcinilor didactice;
d) imaturitate prin muncă exprimată prin incapacitatea de concentrare a atenţiei si de prelungire a efortului voluntar;
e) imaturitate fizică exprimată prin forţa de rezistenţă redusă în condiţii de efort necesar în context şcolar;
f) imaturitate volutivă exprimată prin incapacitatea de autoreglare a acţiunilor necesare în regim şcolar.

Instabilitatea psihoafectivă :

Instabilitatea şi tulburarile de natură psihoafectivă conduc la anxietate. Aceasta este exprimată prin una sau mai multe fobii, reacţii de teamă care în condiţii normale dispar de la sine, dar în condiţii educative neadecvate (părinţi prea autoritari, camarazi de joacă agresivi, profesori duri, lipsiţi de empatie pedagogică, etc.) devine o trăsătură de personalitate durabilă, cu efecte negative majore înregistrate în planul nereuşitei şcolare şi implicit conduce la abandonul şcolar.

Tulburările instrumentale sunt cele legate de realizarea insuficientă a funcţiei semiotice a unor obiecte indispensabile în acitvitatea de învăţare (textul scris, desenul, hârtiile, diagramele, etc.).

Tulburările de compotament sunt legate de trăsăturile de personalitate afectiv-emoţionale şi volativ-caracteriale, aptitudinale care reglează conduita elevului, se formează şi se cristalizează în procesul interacţiunilor sociale.

CAUZE SOCIALE :

Evoluţia socio-economică a României după anul 1989 a fost influenţată de schimbările de democratizare a societăţii şi de procesul de tranziţie de la economia socialistă la economia de piaţă, în contextual unei crize economice prelungite, al unor presiuni structurale puternice, al întârzierilor în procesul de restructurare şi al unor importante tensiuni şi conflicte sociale.

Mecanismele de redistribuire ce au functionat în ultimii ani au condus la crearea de elite în diferite domenii, care au contribuit în final la polarizarea socială, izolare şi agravarea sărăciei în societatea românească.

Urmare a acestor schimbări şi transformări, nevoia de asistenţă socială focalizată pe grupurile afectate a crescut.

Educaţia copiilor proveniţi din familiile sărace este o problemă atât de natură educaţională, cât şi socio-economică.

Cauzele pentru care aceşti copii întâmpină dificultăţi în parcurgerea procesului educaţional sunt în egală măsură legate de disfuncţiile existente în sistemul educaţional cât şi de problemele de natură socio-economică pornind de la imposibilitatea asigurării hranei zilnice corespunzătoare, a îmbrăcămintei şi încălţămintei adecvate fiecărui anotimp şi terminând cu cheltuielile care depăşesc cu mult posibilităţile materiale ale părinţilor.

Conform studiilor de specialitate efectuate s-au identificat o serie de factori sociali care conduc la apariţia fenomenului de abandon şcolar.

Asigurarea hranei zilnice :

Imposibilitatea părinţilor de a asigura copiilor alimentaţia corespunzătoare favorizează insuccesul şcolar, conducând în cele mai multe cazuri la abandon.

Copiii aflaţi într-o astfel de situaţie nu se pot concentra asupra lecţiilor din cauza subalimentaţiei.

Prin implicaţiile pe care le poate avea o alimentaţie insuficientă şi neadecvată, actul educaţional în sine devine direct dependent de acest factor, putând creşte sau diminua.

Lipsa îmbrăcămintei şi încălţămintei :

Lipsa banilor pune în dificultate părinţii în sensul că nu pot asigura copiilor hainele şi încălţămintea pentru ca aceştia să poată merge la şcoală.

Deşi s-au identificat mai multe surse de procurare a acestora cum ar fi ajutoare primite de la O.N.G.-uri, ajutoare de la vecini sau rude, magazine second-hand, majoritatea familiilor dispun doar de un schimb de haine pentru fiecare copil, în cazuri extreme copiii din aceeaşi familie fiind îmbrăcaţi pe rând în aceleaşi haine.

Calitatea locuinţei :

Calitatea locuinţei are o influenţă foarte mare asupra rezultatelor şcolare.

Datorită lipsei spaţiului fizic, dotării precare, precum şi a lipsei utilităţilor, copiii nu dispun de condiţiile necesare studiului şi efectuării temelor. Din aceste motive rezultatele şcolare scad, acest fapt împlicând creşterea numărului cazurilor de insucces şi de abandon şcolar.

Dezagregarea familiei :

Mediul familial dezagregat, caracterizat prin certuri frecvente, violenţa şi consumul de alcool şi droguri au efecte negative asupra psihicului copilului, a capacităţii lui de asimilare, influenţând comportamentul la şcoală şi în societate.

Mulţi dintre aceşti copii ajung într-un final pe străzi, pentru ei viitorul devenind sumbru, iar societatea îi va îndepărta.

Lipsa ajutorului la învăţătură

Indiferenţa părinţilor cu privire la educaţia şi activitatea şcolară a copiilor conduce la apariţia fenomenului de insucces sau abandon şcolar.

Neacordarea sprijinului la învăţătura copiilor de către părinţi se datorează, pe de o parte, faptului ca aceştia au un nivel scăzut de educaţie, iar, pe de altă parte, faptului că ei trebuie să muncească toata ziua pentru a asigura cele necesare familiei.
<sub>Referinte :
1. Bălănescu, L., „Accesul la educaţie al copiilor aflaţi în sărăcie extremă”, Institutul de Cercetare a Calităţii Vietii, 2002;
2. Ferreal, G., Neculau, A., „Aspecte psihosociale ale sărăciei”, Editura Polirom, Bucureşti, 1999;
3. Studiu naţional privind „Rolul educaţiei şi formării profesionale în lupta împotriva excluderii sociale”, elaborate de Organizaţia „Salvaţi Copiii şi UNICEF ROMÂNIA, 2000
sursa imaginii : freeschoolclipart.com</sub>

---

Tag-uri: abandon, esec, integrare, scoala, discriminare

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 29 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---