In studiul „Drept si morala”, Mircea Djuvara defineste cele doua domenii in felul urmator: „Cand activitatea, obiect al judecatii, este pur interoara, cand este un sentiment, o pura intentie, o tendinta non-exteriorizata, ne aflam in domeniul moralei; dimpotriva, orice actiune exteriorizata si manifestata printr-un gest material al agentului in raport cu celalat intra in domeniul dreptului”.

Aceasta delimitare intre morala si drept este numai partial corecta si ea simplifica o relatie deosebit de complexa, a doua domenii care caracterizeaza in cel mai inalt grad omul si societatea in care traieste.

A caracteriza morala drept simplu sentiment, o simpla intentie, inseamna a o reduce la o simpla posibilitate pentru ca, ceea ce este posibil nu este cu necesitate s i real.

Daca morala, care se naste in forul interior al omului, nu se manifesta si nu se transpune in relatii interumane, nu are nici o valoare.

Ea poate fi o simpla intentie, si atunci ramane pentru individ ca o simpla posibilitate, ca tendinta de a se conforma perceptelor interioare ale sale, fara a se manifesta in exterior, in relatiile cu natura si cu ceilalti oameni.

Aceasta teorie nu poate fi inteleasa cu usurinta la nivelul copiilor prescolari si de aceea ea trebuie structurata, prelucrata , adaptata incat sa ajunga sa fie transpusa in comportamente specifice varstei.

In noua viziune a curriculumului un loc deosebit il are cel aflat la decizia scolii, deoarece permite ca planul de invatamant sa contina activitati care au fie caracter optional, fie extinderea unor continuri ce au la baza obiectivele programei .

In cadrul unei singure arii curriculare „Om si societate” sau la nivelul mai multor discipline (educarea limbajului,educatia pentru societate), aceasta abordare permite educarea celor mici in spiritul drepturilor fundamentale ale copilului, in vedera cunoasterii, respectarii si promovarii acestora in societate.

Chiar daca este un subiect mai greu accesibil copiilor, daca sunt gasite acele strategii care sa faciliteze intelegerea, obiectivele propuse vor fi realizate.

Idealul suprem al omului si al educatiei il constituie formarea personalitatii.

Personalitatea presupune spontaneitate, libertate de actiune, avant, iesire din anonimat, deci originalitate si gasirea celui mai favorabil mod de a-si folosi toata inzestrarea, a acelui mod care il avantajeaza cel mai mult in promovarea originalitatii.

Fiecare copil este un „unicat” cu particularitatile originale riguros individualizate.

In gradinita el devine o fiinta de sine statatoare, independenta, deoarece aici el invata sa-si regaseasca propria autonomie, in procesul foarte complex de libera exprimare – personalizare – autorealizare.

In gradinita jocul indeplineste functii formative prin el se imbogateste sfera cognitiva, afectiva si conativa a vietii psihice a copilului, se extinde aria relatiilor psiho-sociale interpersonale.

Prin joc copilul invata sa-si petreaca timpul liber cat mai util, incat sa-l influenteze pozitiv mai tarziu in viata de adolescent si de adult.

Programele distractive - fie ca se desfasoara ca activitati complementare, fie ca apar in programul optionalei sau in cele extracurriculare – ofera numeroase ocazii de bucurie, veselie, dar in acelasi timp un mijloc de realizare a obiectivului propus: „dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati proprii varstei copilului”.

Incluse in programul zilei copiii constientizeaza alternanta activitatilor de invatare cu cele de joc – distractiv, sportiv, de perspicacitate etc. – si a celor de odihna, alternanta etapelor de munca independenta-individualizata cu cele frontale si de grup.

La varsta prescolara mare jocul presupune din ce in ce mai mult parteneri de joc. Acum copii inteleg raportul dintre individ si ceilalti membri ai grupului, caci programul distractiv pe langa momentele de bucurie si relaxare are si un rol formativ ce vizeaza perspicacitatea, promptitudinea, agilitatea copiilor.

Se stabilesc relatii de preitenie in urma desfasurarii acestui gen de activitati, iar cele existente deja sunt sudate mai bine.

Vechiul proveb romanesc „spune- mi cu cine mergi, ca sa-ti spun cine esti”, se traduce stiintific prin sociograma colectiva realizata in urma unui test care l-am dat copiilor la inceputul unui pachet de activitati si dupa parcurgerea lui.

In activitatea de cunoasterii sintalitatii colectivului de copii am urmarit sa surprind particularitatile structurale ale colectivului, cunoasterea unor apecte privitoare la relatia dintre conducatorii grupului , detectarea normelor, valorilor si regulilor care tind sa domine viata interna a colectivului.
De aceea am folosit cu precadere tehnicile sociometrice in care am inclus testul sociometric si sociograma individula si colectiva. Relatiile selective bazate pe simpatie si care au avut la baza motive diferite le-am cunoscut in situatii special organizate care au necesitat si au permis manifestarea atitudinii proprii fata de diferiti copii din grupa.

Intreg programul a cuprins vizionari de filme pentru copii, spectacole de teatru , de circ, dramatizari, concursuri sportive, jocuri de miscare in aer liber, actiuni ecologice, studii de caz, teme de discutie in urma desfasurarii unor serbari, sezatori etc.

Pe linie cognitiva a crescut capacitatea de intelegere, interesul fata de nou, limbajul copiilor devine mai fluid, vocabularul mai bogat, incep sa glumeasca, sa aiba replici pline de haz, se implica in rolul jocului desi face deosebirea intre real si fantastic.

In plan creativ, programul distractiv a condus la formarea unor copii activi, capabili de se cocentra mai mult timp, de a face efot intelectual, le-a stimulat potentialul creator in mod individual, dar si in cadrul grupurilor care au fost dupa caz omogene sau eterogene, le-a dezvoltat imaginatia prin exercitii specifice.

In plan afectiv, sentimentele umane de care sunt stapaniti copiii, sunt parghii ale reusitei si eficientei muncii educative. Copiii participa cu placere la vizionari, dramatizari, la jocurile distractive cu reguli si incep sa recunoasca valoarea regulilor de joc, manifesta seriozitate in pregatirea programelor distractive cu caracter festiv, li se formeaza simtul responsabilitatii.

In plan socio- relational, copiilor le place sa se distreze in colectiv, in timpul liber, in jocurile de competitie pierd sau castiga fara suparare; li se formeaza deprinderea ca viata in colectiv presupune respectarea anumitor reguli; se dezvolta relatiile: eu-tu; eu-tu-el; eu-noi; eu-noi-voi-ei,etc., ce constituie primii pasi importanti in constientizarea identitatii si afirmarii.
<sub>Referinte :
1. Dogaru I, si bolaboratorii „Teoria generala a dreptului” THEMIS ,Craiova 2000
2. Nicola I, „Dirigintele si sintalitatea colectivului de elevi” EDP. Buc.1978
3. Dumitrana M., „Copilul, familia si gradinita” Editura Compania 2000
sursa imaginii : freeschoolclipart.com</sub>

---

Tag-uri: drept si morala, activitati, timp liber, odihna, recreatie, educatie, personalitate, formare

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 06 December '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---