Tulburările de limbaj constituie o barieră in comunicarea cu cei din jur. Observarea dificultătilor existente in comunicare ne oferă posibilitatea unui diagnostic si a evaluării timpurii a limbajului in toate formele sale.

Toate cele trei aspecte ale limbajului fonetic, lexical si gramatical prezintă egala importantă pentru dezvoltarea psihică normală a copilului. Constituirea si formarea optimală a celor trei aspecte necesită insă tehnologii didactice speciale.

La vârsta prescolară, sistemul fonetic al limbii este incă in formare la copii, cu deosebire la cei din grupa mică si mijlocie. Parte dintre copii nu pot articula corect sunetele, le inlocuiesc unele prin altele, le omit sau le inversează. In literatura de specialitate aces tea au fost denumite dificultăti de vorbire. Se constată insă că, in conditii obisnuite de formare si intensivă dezvoltare a vorbirii, o bună parte dintre aceste ‘tulburări’, ‘dificultăti’ se ‘resorb’ si dispar in mod progresiv per parcursul perioadei prescolare. Dar se constată de asemenea că se mentin intr-o proportie destul de ridicată la copiii din grupa prescolară mare, in pragul intrării lor in clasa I si cazul acestora necesită interventie activă si sistematică a educatoarei, profesor logoped si medicul scolar in colaborare cu familia. Am testat copiii, folosind cateva modalităti: citire după imagini, povestiri, reproducerea unor scurte versuri, cuvinte, propozitii, jocuri la alegerea copiilor sau sugerate de adult, abecedarul in imagini, discul cu paronime, abecedarul logopedic. In ideea constatării dificultătilor de pronuntie si de vorbire am folosit materiale ca: jucării, jetoane colorate, machete, tablouri, povestiri si poezii ilustrate, diapozitive, purtand un dialog pe marginea celor prezentate.

Pentru cunoasterea copiilor am folosit următorii ‘pasi’:

- examinarea nivelului de intelegere a vorbirii;
- examinarea auzului;
- examinarea articulării verbale;
- capacitatea de redare prin imitatie a vorbirii;
- examinarea structurii gramaticale, a vocabularului activ si a formelor de limabj verbal.

Pentru examinarea capacităti fonetice am recurs la probe de pronuntie. Am prezentat desene cu foneme in cele trei pozitii fonetice: initială, mediană, finală. Discul cu paronime, sau discul cu imagini l-am utilizat pentru examinarea capacitătii de diferentiere fonetică: pere- bere, cal- car, etc.

In fisa psihopedagogică s-au inregistrat atat modul de functionare a organelor fono-articulatorii cat si a motricitătii articulatorii si in functie de felul tulburărilor am adaptat metodele si procedeele adecvate de ameliorare si corectare a acestora.

Vom prezenta modalităti concrete folosite in activitatea de terapie recuperatorie desfasurată timp de patru ani cu prescolarul Rosie Elena. Fiind inscrisă in gradinita noastră incă de la grupa mică a trebuit sa-i asigurăm o recuperare completă din punct de vedere al limbajului si al integrării in colectiv. Anterior, cu fratele acesteia, Rosie Marius (cu grave tulburări de vorbire si un coeficient de inteligentă sub 80%) s-a lucrat in sensul recuperării timp de un an la grupa pregătitoare, iar rezultatele au fost satisfăcătoare.

Concluzia era ca mediul si educatia din familie nu-i permiteau fetitei o dezvoltare corespunzătoare a capacitătii de comunicare deoarece nu avea modele corespunzătoare, iar părintii nu lucrau in sensul recuperării. Am discutat cu familia, i-am intocmit o fisă biografică, apoi am luat legatura cu profesorul logoped, cu medicul scolar si s-a inceput recuperarea incă de la trei ani.

Greu adaptabilă, timidă, nedezvoltată fizic, cu exprimarea monosilabică, cu auzul neafectat s-a inceput tratamentul logopedic in colaborare: medic, educatoare, profesor logoped, familie, consilier familial.

Pană la cinci ani am efectuat o serie de exercitii de terapie cu caracter general:

1. exercitii pentru dezvoltarea fizică generală a diferitelor parti ale corpului prin gimnastică;
2. exercitii de mobilitate ale aparatului fono-articular: exercitii de mobilitate a maxilarelor, de mobilitate pentru limbă, exercitii pentru buze si obraji, pentru vălul palatin;
3. in cadrul activitătilor de educatie fizică, educatie muzicală, in gimnastica de dimineată, am efectuat exercitii de respiratie.

Am procedat la dezvoltarea auzului fonematic prin:

- imitarea sunetelor din natură prin jocuri: ‘De-a trenul’, ‘De-a sarpele’, ‘Albinele pe flori’, ‘Bondarul’, etc. prin pronuntia unor onomatopee;
- am procedat la pronuntarea unor serii de silabe , pronuntarea ritmică a poeziilor, proverbelor, etc.;
- framantări de limbă;
- structuri ritmate si numărări
In cadrul intregului program instructiv educativ din gradinită am antrenat-o, am stimulat-o si am incurajat-o. Am avut grijv in permanentă să i se vorbească rar, clar si corect.

In jurul varstei de 5 ani, profesorul logoped i-a stabilit diagnosticul dislalie polimorfă. Prin definitie, dislalia este tulburarea de pronuntie (de articulare) provocată de afectiuni organice sau functionale ale organelor periferice ale vorbirii si care constă in imposibilitatea emiterii corecte a unuia sau mai multor sunete.
In cazul fetitei erau afectate mai multe grupe de foneme, pronuntie. Inlocuia consoanele surde cu cele sonore:

t-----c[totos] p-----b[punica] te-----ce[tertel]
f-----v[feferita] s-----z[sana] ti-----ci[tireasa]
t-----d[toamna] z-----j[zoc]

Nu vom reda aici modul de diagnosticare. Obiectivele urmărite au fost:

- Dezvoltarea mobilitătii aparatului articular;
- Dezvoltarea respiratiei corecte;
- Educarea auzului fonematic;
- Pronuntia corectă a sunetelor;
- Consolidarea sunetului corect;
- Introducerea sunetului in silabe;
- Introducerea sunetului in cuvinte;
- Diferentierea sunetului la nivel de silabe si cuvinte;
- Exersarea sunetului corect in propozitii, in scurte texte, poezii, ghicitori, proverbe.
In programul terapeutic complet am respectat următoarele principii:
- particularitătile de varstă ale fetitei, ale tipului de deficiente;
- am respectat succesiunea etapelor de corectare;
- aplicarea psihoterapiei pe tot parcursul activitătii;
- continuarea activitătii terapeutice in familie si apoi in scoală;
- accesibilitatea si folosirea jocului in terapia dislalică;
- trecerea corectării prin planuri actionale diferite: de la imagine la fonem, de la fonem la grafem si invers.

In functie de obiectivele urmărite am realizat un program terapeutic de recuperare:
A.Etapa pregătitoare
B. Etapa terapiei recuperatorii:
a. terapia generală;
b. terapia recuperatorie specifică cu obtinerea si exersarea sunetului deficitar (pentru s-facem ca sarpele; pentru z- albina face bazzzz; pentru r- sună telefonul tarrrr, este frig-brrr, ursul face morrr; pentru t- canta greierele tarrr, soricelul: chit chit, ne mirăm: tiii tii; pentru v- vai vai; pentru c si p- pocneste pistolul: poc, poc.

Emitera sunetelor am realizat-o prin demonstratie si imitatie in fata oglinzii insotitv de expiratie clară.

Dupa etapa emiterii corecte a sunetelor am trecut la introducerea sunetelor in silabe si apoi a consolidării sunetelor prin introducerea sunetelor in cuvinte, in propozitii:

Exemplu:

Cine oare ne trezeste,
Si la treburi ne porneste?
El mai are, sa se stie
Uneori si sonerie.

Pentru sunetul ‘s’ in pozitie intervocalică: fasole, pasăre, pisica.
Pentru sunetul ‘s’ asociat cu consoane: spadă, steag, scaun, scara.
Pentru ‘s’ in pozitie finală: des, ras, glas, fricos, falos, gros, etc.
Permanent am utilizat suport imagistic constand in: imagini, fotografii, jetoane, jucarii, diferite obiecte.
Fetita in prezent este elevă in clasa a II-a si este recuperată in intregime.

Educatoarea in colaborare cu profesor logoped, medic scolar, familie a luat măsuri cu caracter general pentru prevenirea defectelor de pronuntie si pentru integrarea copilului in colectivitate:

- fetita a fost cuprinsă in grupa de copii normal dezvoltati;
- s-au luat măsuri pentru fortificarea fizică a organismului;
- inlăturarea din mediul copilului a persoanelor cu defecte de pronuntie;
- dezvoltarea capacitătilor intelectuale ale acestuia prin intregul program din grădinită;
- model de vorbire corect, clar si expresiv;
- exercitii pentru dezvoltarea motricitătii;
- exercitii pentru dezvoltarea auzului fonematic.

<sub>Referinte:
- ELISABETA VOICULESCU – ‘Pedagogie prescolară’ – Editura Aramis 2001
- EMIL PăUN – ‘Sociopedagogie scolară’ – Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1982
- Revista Invatămantului Prescolar nr. 1-2, 1994
- Tulburări de limbaj la copil – Subredactia C. Punescu Ed. Medicală 1984
- Terapia tulburărilor de limbaj – Ecaterina Vrăşşmaş, Cornelia Stanică, Bucuresti 1994, Insitutul National pentru Recuperare si Educatie Specială a Persoanelor Handicapate
sursa imaginii : freeschoolclipart.com</sub>

---

Tag-uri: terapie, tehnici, recuperare, copii, dislalie polimorfa

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 07 December '11

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---