Statistics:
Visits: 1,689 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Noutate si traditie in educatia moral-civica
Q: | Intreaba despre Noutate si traditie in educatia moral-civica |
„Omul,oricât ar fi de sărac, posedă un bun de preţ pe care trebuie să-l păstreze şi să-l apere, chiar dacă aceasta l-ar duce la spânzurătoare, această comoară e demnitatea umană.”(Add Al Malik Muri- Cântarea pământului)
Nu ne putem apleca asupra acestui citat celebru fără a gândi,prin extensie, că folosirea sintagmei „demnitate umană” se referă atât la cazul particular,cât şi la general ; cele două aspecte se întrepătrund,oricât am încerca să le separăm, pentru că, dacă pri-vim în contextul general, acela de demnitate socială,de demnitate a unei societăţi clădite pe valori morale ,aceasta se bazează implicit pe aspectul particular,pe caracterul demn al fiecărei persoane care alcătuieşte societatea respectivă.
Aţi putea s pune :niciodată societatea nu va putea controla comportamentul fiecărei persoane şi nu va putea forma indivizi după acelaşi tipar,general acceptat,al binelui,şi mereu se vor găsi din cei care să încalce regulile. Dar aş putea să vă răspund cu cu-vintele lui Boccacio:” Într-un cârd de porumbei albi, un corb negru adaugă un plus de frumuseţe pe care n-ar aduce-o puritatea unei lebede.”
Şi atunci nu ne rămâne, cel puţin nouă,cadrelor didac-tice, decât să luptăm cu armele noastre pentru a îndeplini dezide-ratele unei societăţi democratice:formarea copiilor şi tinerilor în spiritul cetăţeniei democratice,şi să facem asta cu mare respon-sabilitate, cu atât mai mult cu cât noi contribuim la formarea şi dezvoltarea personalităţii omului de mâine.
Dintre toate aspectele formării personalităţii, cel privitor la educaţia morală şi civică ocupă un loc central, dacă nu chiar prioritar. De ce? Pentru că pe această atitudine se grefează tot comportamentul individului. În al doilea rând,pentru că această atitudine sau acest tip de comportament este un indicator al concordanţei sale cu normele morale şi juridice ale comunităţii în care trăieşte persoana respectivă şi la care se raportează,în gene-ral,statutul său social şi chiar cel profesional .
Asocierea comportamentului moral cu cel civic nu este întâmplătoare şi nici forţată,ci dimpotrivă. Cele două comparti-mente ale relaţiilor sociale se sprijină şi se întrepătrund reciproc Nu poţi fi moral fără a respecta legislaţia, tradiţiile şi valorile unei societăţi şi nici nu te poţi comporta corect din punct de vedere ci-vic dacă nu te conformezi principalelor reguli şi valori mora-le,care guvernează viaţa comunităţii respective.
Civismul democratic are următoarele coordonate esenţiale: libertatea cetăţeanului, egalitatea, respectarea drepturilor omului.
Accentul pus pe elementul final al educaţiei morale, pe actul moral, care-l apropie pe individ de idealul social, îl va ajuta pe fiecare tânăr să-şi mobilizeze forţele în vederea afirmării şi a autoformării în direcţia fericită a finalizării cerinţelor morale.
Trebuie evidenţiată libertatea ca o notă care valorizează acţiunile conform principiilor juridice şi etice. Însă chiar şi în spi-ritul libertăţii de afirmare,tinerii trebuie să ţină seama de percep-tele înţelepciunii străvechi. Aristotel, fiu al celei mai vechi demo-craţii din lume,sfătuia:” trebuie să ştii să te supui ca să fii în măsu-ră să comanzi cum se cuvine.”
O problematică specifică epocii de tranziţie o constituie necesitatea combaterii unor consecinţe ale fostului regim, şi anu-me, duplicitatea unui anumit comportament,aşa zis moral, deter-minat de situaţii specifice (ex: o conduită morală în public şi alta în particular).
Se impune punerea în prim plan a valorilor reale, a drepturilor şi libertăţilor individului, a responsabilităţii, a sincerităţii, a sprijinului reciproc şi a unui civism elevat.
Pe lângă evidenţierea adevăratelor valori şi promovarea acestora, avem, în plan paralel, de efectuat o muncă asiduă în sco-pul prevenirii şi combaterii instalării unor comportamente non- valorice, care constituie o problemă reală şi sunt o consecinţă neavenită a schimbărilor produse în societatea noastră o dată cu instalarea democraţiei.
Aceste grave probleme sunt: vagabondajul, consumul de droguri, infracţionalitatea infantilă.
Am expus care sunt dezideratele şi care sunt problemele unei societăţi democratice şi implicit conţinutul educaţiei moral-civice. Dar care sunt modalităţile prin care le aducem la îndeplinire?.Două sunt aspectele importante din perspectiva pedagogică a procesului de formare a comportamentului moral şi civic al viitorului cetăţean, şi anume:
a) adoptarea sistemului de lucru sau a metodologiei educaţiei moral-civice la particularităţile de vârstă şi individuale, cât şi la exigenţele comunităţii în care se dezvoltă tânărul;
b) asigurarea unei legături organice şi a unicităţii între aspectul informaţional şi cel acţional, altfel spus, între cunoştinţele şi convingerile morale şi conduita moral-civică.
O constatare care se impune este aceea că formarea unui comportament moral-civic fiind un proces complex, delicat şi de lungă durată, ea pretinde o metodologie complexă, variată, dinamică şi adecvată numeroaselor comportamente care trebuie formate şi dezvoltate.
Principalele metode care stau la dispoziţia oricărui e-ducator sunt: explicaţia morală, prelegerea morală, convorbirea, conferinţele, dezbaterile morale, problematizarea, studiul de caz, exerciţiul moral, aprecierea şi sancţionarea sau aprobarea-deza-probarea.
Manualele de educaţie moral-civică constituie un su-port de lucru bogat şi variat, însă scopul prelegerii mele nu este acela de a expune lucruri unanim cunoscute, ci de a veni cu ele-mente noi din experienţa personală. În acest sens, pot să spun că am folosit cu rezultate excepţionale, ca metodă de lucru, dezba-terea unor citate din autori celebri şi a unor cugetări din lumea întreagă, corolar al unei înţelepciuni străvechi, nu neapărat în cadrul orelor de educaţie moral-civică,ci în momente de dezbatere din ciclul „Maxima săptămânii”.
Impactul produs de numele unei personalităţi renumite, care a lăsat omenirii un dicton celebru, a făcut să crească gradul de receptibilitate a elevilor la conţinutul dezbaterii şi în conse-cinţă a sporit eficienţa demersului educativ, nemaivorbind de faptul că acest element a condus la ridicarea nivelului de cultură generală.
Şi acest din urmă lucru contează destul de mult pentru că, citând pe marele Rabindranath Tagore „Cultura îl înnobilează pe om; sub influenţa culturii omul devine mai bun şi mai nobil în toate privinţele..”
Ataşez în anexă câteva din maximele şi cugetările pe care le-am folosit ca subiect de dezbatere.
Citate marcante :
„Nu întotdeauna trebuie să întoarcem pagina, uneori trebuie s-o rupem”
Achille Chavee- Aforisme
„Gândeşte-te mereu la ce eşti, la ce ai fost , la ce vei fi. Condamnă-ţi trecutul, îmbunătăţeşte-ţi prezentul, teme-te de viitor, adică de păcat”
Jan Hus- Scrisori
„Cine a văzut vreodată o bijuterie frumos cizelată de bijutier cu ajutorul ciocanului?”
Jan Amos Comenius-Didactica Magna
„Oricine a trăit astfel încât conştiinţa lui să nu-l poată învinui de nimic, simte o mulţumire vie, care-l face fericit”
Rene Descartes- Discurs asupra moralei
„Omul cel mai fericit este acela care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oamenii”
Denis Diderot- Cugetări filosofice
„Cred că un bun cetăţean va prefera cuvintele care pot aduce salvarea, cuvintelor care produc numai plăcere”
Demostene- A treia Olyntiană
„Acolo unde nu există muncă, cultură şi iubire, nu există libertate”
Mihai Eminescu – Cugetări
„Omul cu adevărat bun este cel care ar fi putut fi rău şi n-a fost”
Nicolae Iorga- Cugetări
„Respectându-te pe tine însuţi, impui respectul celorlalţi”
Fiodor Dostoievski- Umiliţi şi obidiţi
Referinte:
Călineanu T-„Elemente de etică”, Editura Dacia ; Cluj Napoca- 1987
Cerghit I-„Metode de învăţământ” E.D.P.- Bucureşti- 1980
Grigoraş I- „Personalitatea morală” E.S.E.-Bucureşti- 1982
Nicula I – „Pedagogia” E.D.P. Bucureşti- 1994
Salade D-„Educaţia morală- nucleul formării adevăratei personalităţi” Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Cluj
„Citate şi cugetări din lumea întreagă”- Editura”Prietenii Cărţii” ,Bucureşti, 2002
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Nu ne putem apleca asupra acestui citat celebru fără a gândi,prin extensie, că folosirea sintagmei „demnitate umană” se referă atât la cazul particular,cât şi la general ; cele două aspecte se întrepătrund,oricât am încerca să le separăm, pentru că, dacă pri-vim în contextul general, acela de demnitate socială,de demnitate a unei societăţi clădite pe valori morale ,aceasta se bazează implicit pe aspectul particular,pe caracterul demn al fiecărei persoane care alcătuieşte societatea respectivă.
Aţi putea s pune :niciodată societatea nu va putea controla comportamentul fiecărei persoane şi nu va putea forma indivizi după acelaşi tipar,general acceptat,al binelui,şi mereu se vor găsi din cei care să încalce regulile. Dar aş putea să vă răspund cu cu-vintele lui Boccacio:” Într-un cârd de porumbei albi, un corb negru adaugă un plus de frumuseţe pe care n-ar aduce-o puritatea unei lebede.”
Şi atunci nu ne rămâne, cel puţin nouă,cadrelor didac-tice, decât să luptăm cu armele noastre pentru a îndeplini dezide-ratele unei societăţi democratice:formarea copiilor şi tinerilor în spiritul cetăţeniei democratice,şi să facem asta cu mare respon-sabilitate, cu atât mai mult cu cât noi contribuim la formarea şi dezvoltarea personalităţii omului de mâine.
Dintre toate aspectele formării personalităţii, cel privitor la educaţia morală şi civică ocupă un loc central, dacă nu chiar prioritar. De ce? Pentru că pe această atitudine se grefează tot comportamentul individului. În al doilea rând,pentru că această atitudine sau acest tip de comportament este un indicator al concordanţei sale cu normele morale şi juridice ale comunităţii în care trăieşte persoana respectivă şi la care se raportează,în gene-ral,statutul său social şi chiar cel profesional .
Asocierea comportamentului moral cu cel civic nu este întâmplătoare şi nici forţată,ci dimpotrivă. Cele două comparti-mente ale relaţiilor sociale se sprijină şi se întrepătrund reciproc Nu poţi fi moral fără a respecta legislaţia, tradiţiile şi valorile unei societăţi şi nici nu te poţi comporta corect din punct de vedere ci-vic dacă nu te conformezi principalelor reguli şi valori mora-le,care guvernează viaţa comunităţii respective.
Civismul democratic are următoarele coordonate esenţiale: libertatea cetăţeanului, egalitatea, respectarea drepturilor omului.
Accentul pus pe elementul final al educaţiei morale, pe actul moral, care-l apropie pe individ de idealul social, îl va ajuta pe fiecare tânăr să-şi mobilizeze forţele în vederea afirmării şi a autoformării în direcţia fericită a finalizării cerinţelor morale.
Trebuie evidenţiată libertatea ca o notă care valorizează acţiunile conform principiilor juridice şi etice. Însă chiar şi în spi-ritul libertăţii de afirmare,tinerii trebuie să ţină seama de percep-tele înţelepciunii străvechi. Aristotel, fiu al celei mai vechi demo-craţii din lume,sfătuia:” trebuie să ştii să te supui ca să fii în măsu-ră să comanzi cum se cuvine.”
O problematică specifică epocii de tranziţie o constituie necesitatea combaterii unor consecinţe ale fostului regim, şi anu-me, duplicitatea unui anumit comportament,aşa zis moral, deter-minat de situaţii specifice (ex: o conduită morală în public şi alta în particular).
Se impune punerea în prim plan a valorilor reale, a drepturilor şi libertăţilor individului, a responsabilităţii, a sincerităţii, a sprijinului reciproc şi a unui civism elevat.
Pe lângă evidenţierea adevăratelor valori şi promovarea acestora, avem, în plan paralel, de efectuat o muncă asiduă în sco-pul prevenirii şi combaterii instalării unor comportamente non- valorice, care constituie o problemă reală şi sunt o consecinţă neavenită a schimbărilor produse în societatea noastră o dată cu instalarea democraţiei.
Aceste grave probleme sunt: vagabondajul, consumul de droguri, infracţionalitatea infantilă.
Am expus care sunt dezideratele şi care sunt problemele unei societăţi democratice şi implicit conţinutul educaţiei moral-civice. Dar care sunt modalităţile prin care le aducem la îndeplinire?.Două sunt aspectele importante din perspectiva pedagogică a procesului de formare a comportamentului moral şi civic al viitorului cetăţean, şi anume:
a) adoptarea sistemului de lucru sau a metodologiei educaţiei moral-civice la particularităţile de vârstă şi individuale, cât şi la exigenţele comunităţii în care se dezvoltă tânărul;
b) asigurarea unei legături organice şi a unicităţii între aspectul informaţional şi cel acţional, altfel spus, între cunoştinţele şi convingerile morale şi conduita moral-civică.
O constatare care se impune este aceea că formarea unui comportament moral-civic fiind un proces complex, delicat şi de lungă durată, ea pretinde o metodologie complexă, variată, dinamică şi adecvată numeroaselor comportamente care trebuie formate şi dezvoltate.
Principalele metode care stau la dispoziţia oricărui e-ducator sunt: explicaţia morală, prelegerea morală, convorbirea, conferinţele, dezbaterile morale, problematizarea, studiul de caz, exerciţiul moral, aprecierea şi sancţionarea sau aprobarea-deza-probarea.
Manualele de educaţie moral-civică constituie un su-port de lucru bogat şi variat, însă scopul prelegerii mele nu este acela de a expune lucruri unanim cunoscute, ci de a veni cu ele-mente noi din experienţa personală. În acest sens, pot să spun că am folosit cu rezultate excepţionale, ca metodă de lucru, dezba-terea unor citate din autori celebri şi a unor cugetări din lumea întreagă, corolar al unei înţelepciuni străvechi, nu neapărat în cadrul orelor de educaţie moral-civică,ci în momente de dezbatere din ciclul „Maxima săptămânii”.
Impactul produs de numele unei personalităţi renumite, care a lăsat omenirii un dicton celebru, a făcut să crească gradul de receptibilitate a elevilor la conţinutul dezbaterii şi în conse-cinţă a sporit eficienţa demersului educativ, nemaivorbind de faptul că acest element a condus la ridicarea nivelului de cultură generală.
Şi acest din urmă lucru contează destul de mult pentru că, citând pe marele Rabindranath Tagore „Cultura îl înnobilează pe om; sub influenţa culturii omul devine mai bun şi mai nobil în toate privinţele..”
Ataşez în anexă câteva din maximele şi cugetările pe care le-am folosit ca subiect de dezbatere.
Citate marcante :
„Nu întotdeauna trebuie să întoarcem pagina, uneori trebuie s-o rupem”
Achille Chavee- Aforisme
„Gândeşte-te mereu la ce eşti, la ce ai fost , la ce vei fi. Condamnă-ţi trecutul, îmbunătăţeşte-ţi prezentul, teme-te de viitor, adică de păcat”
Jan Hus- Scrisori
„Cine a văzut vreodată o bijuterie frumos cizelată de bijutier cu ajutorul ciocanului?”
Jan Amos Comenius-Didactica Magna
„Oricine a trăit astfel încât conştiinţa lui să nu-l poată învinui de nimic, simte o mulţumire vie, care-l face fericit”
Rene Descartes- Discurs asupra moralei
„Omul cel mai fericit este acela care-i face fericiţi pe cât mai mulţi oamenii”
Denis Diderot- Cugetări filosofice
„Cred că un bun cetăţean va prefera cuvintele care pot aduce salvarea, cuvintelor care produc numai plăcere”
Demostene- A treia Olyntiană
„Acolo unde nu există muncă, cultură şi iubire, nu există libertate”
Mihai Eminescu – Cugetări
„Omul cu adevărat bun este cel care ar fi putut fi rău şi n-a fost”
Nicolae Iorga- Cugetări
„Respectându-te pe tine însuţi, impui respectul celorlalţi”
Fiodor Dostoievski- Umiliţi şi obidiţi
Referinte:
Călineanu T-„Elemente de etică”, Editura Dacia ; Cluj Napoca- 1987
Cerghit I-„Metode de învăţământ” E.D.P.- Bucureşti- 1980
Grigoraş I- „Personalitatea morală” E.S.E.-Bucureşti- 1982
Nicula I – „Pedagogia” E.D.P. Bucureşti- 1994
Salade D-„Educaţia morală- nucleul formării adevăratei personalităţi” Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Cluj
„Citate şi cugetări din lumea întreagă”- Editura”Prietenii Cărţii” ,Bucureşti, 2002
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Tag-uri: noutate, traditie, educatia moral-civica, convorbirea, dezbateri morale, exercitiu moral |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 10 December '07
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :