FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 815
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   dezvoltare   nevoi speciale   discriminare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   marginalizare   drepturi   formare   copii cu ces   personalitate   cultura   deficiente   libertate   violenta  

All Tags

Famous Forum

 

Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar

 Q:   Intreaba despre Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar       
Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar Raportarea la declaraţiile şi convenţiile internaţionale pentru înţelegerea şi cultivarea drepturilor şi libertăţilor omului din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prevede că: „educaţia trebuie să vizeze înflorirea personalităţii umane şi întărirea respectării drepturilor şi libertăţilor omului.”

Fundamentarea vieţii sociale şi politice, naţionale şi internaţionale, implică peste tot în lume şi pentru toţi, respectarea persoanei, dreptatea, înţelegerea universală, libertăţi. Concret, aceasta înseamnă egalitatea bărbaţilor şi femeilor, sfârşitul colonizării, lupta contra sclavagismului, condamnarea torturii, refuzarea rasismului, etc.

Drepturile omului se împart în două mari categorii:

1. drepturi civile şi politice
2. drepturi sociale, economice şi culturale.

Realizarea şi protecţia unora este strâns legată de realizarea şi obţinerea celorlalte.

A fi drept nu este întotdeauna uşor. Înseamnă mai mult decât să acţionezi drept şi, uneori, ceea ce este drept pentru o persoană poate să fie nedrept pentru alta. Dreptatea începe cu lucruri simple cum ar fi: să împărţim patru mere la patru persoane. Devine mai complicat când luăm în consideraţie libertăţile oamenilor şi drepturile lor. Libertăţile şi drepturile sunt diferite unele de altele. Să faci un sandviş sau să mergi cu bicicleta sunt libertăţi; ele sunt lucruri de care putem fi destul de norocoşi să ne bucurăm sau nu. Ele nu sunt drepturi ci sunt lucruri pe care ar trebui să le avem toţi. Dar şi libertăţile ca şi drepturile, fac parte implicit dintr-un tratament drept şi responsabil.

Libertatea de a face un sandviş include responsabilitatea de a nu întoarce pe dos bucătăria. Libertatea de a merge cu bicicleta include, cu siguranţă responsabilitatea de a nu lovi oamenii pe stradă. În acelaşi fel a avea drepturi implică a avea responsabilităţi de a formula raţionamente judicioase. Plecând de la ipoteza asupra problemelor de drept, elevii pot fi stimulaţi să exprime cinstit ceea ce gândesc sau simt. Se poate spune că resursele cele mai preţioase cu care cadrele didactice trebuie să lucreze sunt elevii şi experienţa lor de viaţă cotidiană. Este important ca elevilor să le placă activităţile programate.

Putem spune ce vrem, dar nu trebuie să spunem minciuni; putem avea propriile bunuri, dar nu trebuie să furăm din proprietatea altor oameni; putem crede ce vrem, dar trebuie să respectăm credinţele altor oameni. A avea drepturi înseamnă a fi drept cu ceilalţi, între noi, cu familiile noastre, în cadrul comunităţii în care trăim şi cu alţi oameni din toată lumea. Aceasta este responsabilitatea noastră şi este extrem de importantă. A fi drept cu ceilalţi este deseori dificil şi devine şi mai dificil din cauza marilor inegalităţi care există: în timp ce unii oameni şi naţiuni sunt bine situate, alţii rămân sau devin săraci. Unele ţări au multe şcoli şi spitale, altele au prea puţine resurse pentru a-şi acoperi necesităţile lor fundamentale. Resursele solului, minerale, petrol, apă proaspătă, sol fertil, peşte, grâu şi alte surse de hrană, sunt inegal distribuite, şi încercarea de a organiza distribuire lor corectă pentru fiecare este grea, iar creşterea inegală a populaţiei lumii împiedică de asemenea obţinerea unui rezultat în acest sens. Deine din ce în ce mai necesară impunerea dreptăţii în lume. Când necesitatea şi suferinţa devin acute, violenţa şi poate chiar războiul se dezlănţuie. Această realizare a dreptăţii nu este numai importantă, ea necesită de asemenea, o mare mobilizare a hotărârii, energiei şi convingerii din partea tuturor.

Când între drepturi şi responsabilităţi există un echilibru adevărat, oamenii şi naţiunile pot avea încredere şi pot manifesta toleranţă unii faţă de alţii. A tolera pe cineva înseamnă a-l accepta şi a-l înţelege. Este dificil să fii tolerant când ceva pare nedrept.

Metodele utilizate pentru îvăţarea şi practicarea drepturilor omului trebuie să fie active, axate pe experienţă. Învăţarea respectării drepturilor omului favorizează acumularea unei experienţe foarte importante.

Învăţarea drepturilor omului în învăţământul primar vizează stimularea unui sentiment de încredere şi de toleranţă faţă de aproape. Prin diverse activităţi, copiii învaţă să se exprime, să comunice, să iubească.

►Povestirile din literatura pentru copii, cele relatate de părinţi sau de bunici, precum şi cele create de copii, rămân adânc întipărite în memoria lor dacă personajelor îndrăgite le sunt asociate percepte morale. Se vor alege cărţi atrăgătoare cu personaje agreabile, insistând asupra aspectelor pozitive.
►Jocuri de rol – activităţi gospodăreşti, de bucătărie, grădinărit, tâmplărie, în timpul cărora se stabilesc legături de cooperare şi prietenie între elevi, conştientizându-se că diferenţele sunt acceptate şi naturale, că există şi analogii.
►Joc de mici enunţuri. Copiii sunt aşezaţi în cerc. Unul din ei este în mijlocul cercului şi spune ceva de genul: „Cei care poartă o curea!” Toţi cei care poartă o curea schimbă locul şi cel care nu găseşte loc, vine în mijloc şi trebuie să ofere altă sugestie. Copiii îşi dau astfel seama că, simultan, pot fi asemănători şi diferiţi.

Dezbaterea şi soluţionarea unor situaţii conflctuale necesită un mod sistematic de abordare, pornind de la stimularea copilului, care este determinat să se gândească la o problemă pentru a-i găsi o soluţie şi conştientizarea faptului că orice problemă are o soluţie. În acest sens, pot fi parcurse următoarele etape:
■cunoaşterea problemei – analiza comportamentului copiilor de către colegi, îndrumaţi de cadrul didactic;
■povestirea faptelor de către copiii în cauză şi de către cei care au fost martori la o întâmplare fără întreruperi, cadrul didactic adoptând o poziţie neutră;
■enumearea soluţiilor posibile de către elevi sau sugerate de cadrul didactic;
■examinarea soluţiilor expuse, subliniindu-se că există adesea mai multe soluţii adecvate;
■alegerea unei soluţii pe baza unui acord mutual;
■aplicarea soluţiei penru care s-a optat.

Pentru a-şi exprima identitatea „Cine sunt şi cum sunt?” se pot desfăşura următoarele activităţi:

1. Albume autobiografice intitulate sugestiv:

→”Cine sunt”, care să conţină fotografii personale, texte şi poezii, răspunsuri la diferite întrebări; albumul clasei, în care să se aloce fiecărui elev una-două pagini; cercul de conversaţie – copii dispuşi în cerc răspund cadrului didactic, continuând şi completând enunţurile legate de identitatea lor.

→”Linia vieţii” - fiecare copil întinde o coardă reprezentând viaţa sa. Pe această coardă vor fi prinse desene, istorisiri, fotografii ce ilustrează evenimentele importante din existenţa proprie, prezentate în ordine cronologică, putându-se anticipa şi viitorul.

→”Afişajul autoportretelor” - pe o coală mare de hârtie, copilul va trasa silueta proprie şi va indica pe o etichetă ataşată mai târziu: caracteristicile personale şi fizice, numele, înălţimea, greutatea, ce-i place cel mai mult să facă sau să înveţe la şcoală. Portretele vor fi fixate sau expuse pe perete pentru a permite copiilor să se cunoască mai bine pe ei însişi şi între ei.

→”Simţurile mele şi eu” - copiii vor comunica în cerc cu ajutorul scheciului impresii sau ce impresii cred ei că le transmit organele de simţ.

→”Fântâna miraculoasă” - cercul în care sunt aşezaţi copiii se imaginează ca fiind marginea unei fântâni miraculoase, unde fiecare copil îşi va spune, pe rând, dorinţele.

2. Pentru a-şi reprezenta modul de convieţuire cu ceilalţi, împreună cu elevii se pot desfăşura activităţi de tipul:

→”Familia de marionete” - confecţionând din carton colorat sau din plastilină, argilă, deşeuri textile, fiecare copil îşi întemeiază o familie de marionete, din care o figurină îl reprezintă. Copilul le dă un nume, descrie şi explică raporturile pe care le întreţine cu fiecare din memrii familiei sale.

→”Prietenul imaginar” - aşezaţi în poziţie lejeră, cu ochii închişi, copiii îşi imaginează că sunt lângă cel mai bun prieten, căruia îi pot transmite cele mai intime gânduri, dorinţe.

→”Scrisorile şi prietenii” - se poate crea o reţea de corespondenţă între elevii clasei şi cei dintr-o altă şcoală sau dintr-o altă localitate sau altă ţară.

→”Prietenul mai mare” - cadrul didactic îi va stimula pe elevi să aibă fiecare un prieten mai mare în alte clase. Se pot organiza activităţi destinate să încurajeze copiii pentru a apela la colegii lor în caz de dificultate.

→”Cercul de conversaţie” - copiii vor vorbi despre următoarele subiecte: ceea ce îmi place cel mai mult la un prieten este....; este important să colaborezi cu alţii şi să-i ajuţi, pentru că....; dacă aş putea să-i învăţ ceva pe locuitorii Pământului, aceasta ar fi....; sunt diferit de întreaga lume, pentru că....; sunt ca toată lumea, pentru că.....

→”Locuitorii Lumii” - se pot organiza convorbiri despre locuitorii lumii, despre înfăţişarea, veşmintele, casele, comunicaţiile, obiceiurile, zonele în care trăiesc. Copiii vor fi încurajaţi să desprindă asemănări cu locuitorii Terrei, materializate prin desene, afişe, postere.

→”Maşina de spălat” - printre copiii alineaţi în două rânduri paralele puţin distanţate, vor trece pe rând doi, trei elevi. Fiecare copil din şir îl va bate pe umăr sau îi va strânge mâna, făcându-i un compliment, spunându-i un cuvânt bun sau încurajându-l. Astfel „spălat”, copilul iese din tunel străluvitor, fericit.

3. Iar pentru sădirea încrederii se pot organiza activităţi care să pună elevii în situaţii de dependenţă neobişnuită. Încrederea începe în relaţiile dintre educator şi elevi. În acest scop este necesar ca elevii să înţeleagă că educatorul este tot atât de uman ca şi ei; să li se explice bine fiecare activitate, cuvintele şi ideile care nu le sunt familiare.

Pe cât posibil, educatorul va consacra câteva minute pe zi să vorbească cu clasa despre informaţiile prezentate în mass-media sau despre problemele locale. Aceste discuţii îi vor da ocazia să amintească de obiectul dreptului omului în mod mai puţin şcolar şi nonformal.

Elaborarea unui regulament al clasei – această activitate reflectă încrederea educatorului faţă de elevi şi dorinţa sa de a-i asocia la conducerea clasei, antrenându-i să elaboreze reguluile, să gândească modul de aplicare al acestora. Educatorul va îndeplini astfel rolul de arbitru, de manager al clasei.

După stabilirea regulamentului clasei se poate trece la elaborarea regulilor pentru comunitatea mondială. Se solicită clasei să-şi imagineze că trebuie să finiseze reguli pentru comunitatea mondială în care se vor integra şi ei, fără să ştie unde anume, sau dacă vor fi săraci sau bogaţi, tineri sau vârstnici, bărbaţi sau femei, normal dezvoltaţi sau handicapaţi, căror grupuri etnice, culturi sau religii vor aparţine. Aceste reguli vor fi prezentate individual.

Metoda preconizată de la „deziderat” la „drepturi şi responsabilităţi”, trecând prin resimţirea acestora ca „nevoi”, permite să se elaboreze un ansamblu de noţiuni fundamentale.

Este necesar şi util să se realizeze cultura drepturilor fundamentale ale omului în contextul problemelor generale ale umanităţii.

Problemele ţinând cont de drepturile omului pot fi structurate pe următoarele capitole:

I. Protecţia vieţii: individul în societate. „Ce sunt eu?”, „Cine suntem noi?”

Elevii vor înţelege ce înseamnă a fi „uman”, vor înţelege că omul este o fiinţă socială, dar fiecare are o personalitate proprie. Aceste lucruri se pot învăţa şi prin exerciţii şi jocuri concrete:

♣ „A fi o fiinţă umană” - explicarea de către copii unui vizitator imaginar, aflat în faţa clasei, a modului în care poate fi identificată o fiinţă umană.
♣ „Mesajul din spaţiu” - presupunând că s-au primit semnale de pe altă planetă şi că ONU vrea să trimită informaţii într-o navetă spaţială, se solicită elevilor să aleagă ce trebuie trimis: muzică, manechine reprezentând locuitorii Terrei, haine, cărţi, ziare, fotografii, etc. În felul acesta, pornind de la întrebările concrete de genul: „Ce sunt eu?”, „Cine suntem noi?”, copilul se include pe sine ca fiinţă umană cu responsabilităţi faţă de umanitate în numeroase manifestări.

Exerciţii axate pe drepturile fiinţei umane pot fi:

♣ „Începutul şi sfârşitul fiinţei umane”

♣ “Când începe viaţa?”, “Este dreptul tău să o suprimi?”

♣ “Maria a dispărut!” - imaginarea unei psihodrame cu căutarea soluţiilor în spiritul apărării drepturilor omului, făcând apel la organizaţiile interne şi internaţionale.

II. Pacea şi dreptul la viaţă

Ca o reacţie la înspăimântătoarea trageie a celui de-al doilea război mondial, a fost redactată D.U. a D.O., care în Art. 3 enunţa clar: „Orice individ are dreptul la viaţă....”. Dar cu mijloacele tehnice ale erei noastre nucleare, dreptul la viaţă a luat o nouă dimensiune.

Predarea D.O. după o metodă globală poate sensibiliza spiritul elevilor pentru pace şi dezarmare, pentru dezvoltare şi problemele mediului înconjurător. Violenţa armată, ca şi problemele poluării, pot să provoace catastrofe ecologice. Conştientizarea acestor idei se realizează fie apelând la unele situaţii, fie prin exerciţii şi simulări cum ar fi:

♣ „Criza” - scenariu de iniţiere a unor negocieri diplomatice pentru aplanarea crizei şi evitarea conflictului jucat de elevi împărţiţi în echipe care reprezintă personalităţi din ţările de conflict. Prin buletine informative lansate de educator, se crează baza ce le permite să reflecteze la liniştea lor sufletească. Se poartă discuţii privind valorile fundamentale ale păcii.

♣ „Pace” - elevii reflectează la întrebarea: „De ce credeţi voi că pacea este importantă?” şi-şi expun părerile stând în cerc (masa rotundă).

♣ „Conferinţă la cel mai înalt nivel” - poate fi simulată prin dezbateri între echipe de copii care joacă rolul ţărilor.

III. Dezvoltarea şi mediul înconjurător

♣ „Unde trăiţi?” - problema dezvoltării în dimensiunile ambiante se pune pornind de la relaţiile apropiate copiilor şi se extinde într-un context mondial. Pot fi evidenţiate organisme naţionale şi internaţionale pentru a li se explica cooperarea internaţională pentru protecţia mediului înconjurător.
♣ „Alimentaţia” - se solicită elevilor să stabilească tot ce mănâncă şi beau într-o zi şi să facă analiza necesarului corpului lor pentru a supravieţui şi a se dezvolta.
♣ „De unde provin alimentele?” - discuţii pentru cunoaşterea modalităţilor de producere şi distribuire a produselor alimentare.
♣ „Apa” - se solicită elevilor să întocmească un grafic pentru calcularea consumului zilnic de apă pentru băut, spălat, etc. Să studieze individual sau în grupuri mici sistemul de aducţiune a apei şi de evacuare a apelor folosite de şcoală şi să dea sugestii despre ameliorările posibile cu extindere la nivelul comunităţii. Se treage concluzia că resursele de apă şi o alimentaţie adecvată sunt imperative prioritare ale dezvoltării D.U. a D.O. diferite pacte internaţionale şi organismele ONU pentru alimentaţie şi agricultură menţionează printre drepturile economice şi sociale faptul că alimentaţia, apa asigură sănătatea şi bunăstarea fiinţei umane, securiatea naţională şi pacea mondială.
♣ „Locuinţa” - pornind de la legătura existentă între locuinţe şi condiţiile climatice, geografice, situaţia şi structura familiilor, preferinţele culturale, religioase şi natura materialelor de construcţie, se cere elevilor: să întocmească o listă a tuturor calităţilor pe care trebuie să le aibă o locuinţă; să deseneze locuinţa visurilor lor.
♣ „Populaţia” - elevii care trăiesc în regiuni foarte populate sunt solicitaţi să gândească la efectele creşterii demografice asupra mediului înconjurător şi asupra resurselor.
♣ „Munca” - pentru elevi este necesar să cunoască specificul diferitelor profesii, cum evoluează natura muncii pe măsura progresului economiei
♣ „Energia” - este indispensabilă vieţii şi dezvoltării. Organizaţi pe grupe, copiii pot întocmi liste cu toate resursele de energie (lumina, alimente, cărbunele, petrolul, electricitatea), de unde vine această energie, efectele ei asupra mediului.
♣ „Sănătatea” - dreptul la sănătate este unul din drepturile fundamentale ale omului şi unul din scopurile esenţiale ale dezvoltării mondiale, prevăzute de O.M.S.

Respectul drepturilor omului şi al demnităţii umane constituie fundamentul libertăţii, dreptăţii şi păcii în lume.
Referinte:
▪ONU – Organizaţia Naţiunilor Unite – solidaritate cu oamenii din lumea întreagă;
▪Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
▪Declaraţia şi Convenţia Universală a Drepturilor Copilului;
▪Principiile Democraţiei;
▪ABC – drepturile copilului – traducere din lb. franceză de Mariana Drăgoi, ONU – Geneva, 1985, prin SIRDO (exemple concrete ale activizăţii pentru cultivarea respectării drepturilor omului);
▪Caiete pentru educaţia moral-civică:
▪▪Drepturile omului (cls a III-a şi a IV-a);
▪▪Dreptul la pace (cls a III-a);
▪▪Şi noi copiii ne bucurăm de drepturi (cls a IV-a);
▪▪UNICEF şi copiii lumii (cls a IV-a).
sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: drepturile omului, libertate, invatamant primar, drepturi civile, drepturi politice



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 16 December '07


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :