Educatia moral-civica urmareste initierea copiilor in practicarea unui comportament activ, responsabil, capabil de toleranta si respect fata de sine si de ceilalti, constient de drepturi si de datorii, liber si deschis spre alte culturi.

Copilul prescolar trebuie sa se familiarizeze inca de la varste fragede cu notiunea de cetatean, cu valorile democratiei : diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justiţia socială, bunăstarea, solidaritatea.

Nucleul educaţiei pentru cetăţenie democratică îl reprezintă formarea copiilor, tinerilor şi adulţilor pentru a deveni cetăţeni activi şi responsabili. Educaţia pentru cetăţenie democratică urmăreşte promovarea unei culturi a democraţiei şi a drepturilor omului.

• O biectivele educaţiei pentru cetăţenie democratică vizează complexul cunoştinţe- capacităţi - atitudini şi valori.
• Cunoasterea drepturilor copiilor
• Respectarea drepturilor copiilor
• Cunoasterea , intelegerea si aplicarea unor valori comune tuturor oamenilor: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justiţia socială, bunăstarea, solidaritatea
• concepte cheie - libertate, justiţie, egalitate, demnitate umană, non-discriminare, democraţie, cetăţenie, drepturi şi responsabilităţi, interdependenţă şi solidaritate, stat de drept;
• cunoaşterea modului de funcţionare a instituţiilor democratice;
• familiarizarea cu instrumentele naţionale şi internaţionale de protecţie a drepturilor omului;
• înţelegerea rolului drepturilor omului în viaţa cotidiană.
• comunicarea activă - capacitatea de a asculta puncte de vedere diferite, de a-şi apăra poziţia personală şi a altor persoane;
• gândirea critică - procurarea informaţiei relevante, evaluarea critică a experienţelor, sensibilitatea faţă de prejudecăţi şi discriminări, recunoaşterea diferitelor forme de manipulare, luarea de decizii pe bază raţională;
• cooperare, interacţiune şi rezolvare paşnică a conflictelor;
• participarea şi organizarea unor activităţi sociale;
• promovarea şi apărarea drepturilor omului, la nivel local şi la nivel global.
• responsabilitatea faţă de acţiunile proprii, preocuparea pentru dezvoltarea personală şi schimbare socială;
• curiozitatea, acceptarea şi aprecierea diversităţii;
• empatia şi solidaritatea cu alţii şi dorinţa de a sprijini pe cei ale căror drepturi sunt ameninţate;
• sentimentul demnităţii umane, a valorii personale şi a celorlalţi;
• justiţia socială, dorinţa de a activa pentru idealurile libertăţii, egalităţii şi a respectului pentru diversitate.

Aceasta cultura a democraţiei şi a drepturilor omului cuprinde un ansamblu de norme, reguli si precepte , deprinderi si obiceiuri , mentalitati , sentimente si trairi , valori , idealuri si scopuri care calauzesc omul in viata personala si sociala. Educatia morala urmareste sa fondeze si sa dezvolte calitati si insusiri pentru ca , pe baza lor, individul sa se poata integra in grupul social si sa poata duce o viata sociala normala .

Etica este stiinta despre morala , este stiinta vietii morale . Educatia civica urmareste , in esenta , cultivarea unor raporturi corecte intre stat, organele si institutiile sale si individ, intre indivizi , ca cetateni ai unei societati bazata pe legi si reglementari , pe norme si reguli care asigura convietuirea , linistea si eficienta tuturor activitatilor ce se desfasoara , pentru ca fiecare individ si societatea , in ansamblu , sa poata exista si sa se dezvolte .

Metodele de educatie morala si civica presupun cultivarea unor virtuti comune ca : harnicia , stapanirea de sine, spiritul de abnegatie , infranarea egoismului , ajutorul reciproc , cinstea , probitatea , punctualitatea . o problema cu care s-a confruntat scoala de-a lungul existentei sale dar si societatea in ansamblul ei , este aceea a realizarii unei conduite morale.

Asa cum afirma J . Dewey, " Problema cea mai importanta a educatiei morale in scoala se refera la relatia dintre cunoastere si conduita .

Potrivit conceptiei lui I . Kant, omul se distinge de celelalte vietuitoare prin ratiune si vointa .Datorita acestor doua calitati omul poate fi educat , spre deosebire de animale , care nu pot fi decat dresate . Educatia morala se adreseaza deopotriva intelectului , motivationalului si afectivului.

Instruirea morala nu trebuie sa se limiteze la o enumerare a notelor definitorii ale notiunilor morale, sau la o simpla , enumerare de reguli si norme morale. Este necesar ca ea sa fie precedata , mai ales la nivelul prescolar , de argumente , de fapte concrete, care sa se adreseze in cea mai mare masura componente afectiv- motivationale.

Gradinita este etapa de " ucenicie sociala " a copilului ce permite crearea imaginii unei societati libere in care copilul , avand sentimentul de siguranta , gaseste o lume pe masura lui , se poate manifesta liber in compania celor de-o seama cu el , si , in care adultul , respectiv educatoarea, continua procesul de socializare inceput de familie .

Copilul , acest "candidat la umanizare " ( H . Piero) este receptiv si " sensibil in raport cu universul de valori ale naturii si culturii , cu evenimentele imediate - zilnice - cat si cu cele privind fenomenele social - umane , de mai mare anvergura . El asimileaza si acumuleaza valorile unei experienje sau " modeleaza " permanent propriul " univers " .

" Spatiul social" uman este purtator al unor multiple virtuti formative in umanizarea si socializarea copilului . Copilul isi formeaza deprinderi ce sunt " componente automatizate ale activitatii " , elaborate initial constient , intenjionat , care tin de sfera

psihomorala a persoanei , comportamente , ansamblu al reactiilor si creatiunilor pe care un individ le efectueaza ca raspuns , fie la anumite imbolduri interne, fie la stimuli externi si atitudini " insusiri ce desemneaza modul in care se situeaza aceasta in raport cu stimuli, cu obiectele , cu valorile mediului exterior.
Familiei ii revine , astfel , un rol deosebit de important in educatia pentru societate a copiilor .

Asigurarea unui climat de caldura si dragoste , atmosfera de grija si sinceritate , preocuparea de a oferi copilului conditii optime de crestere si dezvoltare specifice vietii armonioase de familie , relatiile dintre membrii familiei , imbinarea iubirii cu exigenta , comunicarea sub toate aspectele : verbala , non - verbala , afectiv - emotionala , conduita "model" a parintilor , bunicilor , fratilor sunt conditii ale unei bune educatii primite
in familie .

In absenta familiei sau a unui climat educativ afectiv apare fenomenul de " frustrare afectiva " sau " avitaminoza afectiva " ( H. Walt) .
Excesul de afectiune genereaza " neintarcatii afectiv " . In ambele cazuri copiii creeaza probleme in integrarea sociala . Continuand procesul de socializare inceput in familie , gradinita ofera prescolarului cadrul de valorificarea potentialului psiho - social.

La intrarea in gradinita , copilul se afla in perioada celor mai bogate acumulari cantitative si calitative . Dupa cum observa M . Debesse " jocul ne permite sa urmarim copilu lin acelasi timp in viata sa motorie , afectiva , sociala si morala "
Jocul isi extrage substantele nutritive din viata sociala si se supune in oricare masura" thtuitiei , modei , contagiunilor " ( E : Verza). In joc exista o dimensiune social istorica evidenta , dar si una etnologica sau cultural- informationala- influenta mass-media.

Educatia pentru societate se desfasoara in cadrul unui process interdisciplinar zilnic cuprinzand forme de organizare multiple. Activitatea educationaIa pentru societate se desfasoarasub cele trei forme de organizare :jocuri liber -creative, activitati frontale dirijate , activitati complementare cuprinzand toate domeniile de activitate .

In cadrul activitatii de observare : " Copilul " , " Familia mea" , " Obiecte de uz personal "etc. copiii si- au insusit si consolidat cunostinte ", si deprinderi sociale .
Lecturile dupa imagini : "De ziua bunicii " , "Camera copilului " ," Impreuna cu familia" etc. , copiii si-au aprofundat manifestarile afective fata de colegi , prieteni , adulti , sesizand legatura intre membrii familiei .

Memorizarile : "Doi frati cuminti ", " Fapte bune " , " Acasa au aprofundat nivelul cunoa~terii relatiilor interumane generand atitudini pozitive fata de familie .
Povestile , povestirile , povestile create" Prietenul meu " , " Scrisoare de la mare" , " Nuielusa de alun " etc. au contribuit la precizarea locului in familie , gradinita , in grupurile de copii , intelegand sarcinile si drepturile pe care la au . Jocurile didactice : " Te rog sa - mi dai !" , " Ce lipseste de la masa ? " ; " Cand , cum si cui oferim flori "s.a. consolideaza deprinderile sociale , dezvolta comportamente adecvate diverselor situatii de interactiune sociala, punandu-l pe copil sa interactioneze respectand regulile grupului .
Jocurile si activitatile pe arii de stimulare , cat si cele complementare au consolidat cunostintele , deprinderile de autonomie personala in activitati zilnice ca : spalat , imbracat , ordonat , civilizat .

Jocurile de rol : " De-a familia ", " In vizita "; " De-a pietonii " s.a. au consolidat normele de comportare , au consolidat colectivul de copii incarcand"pozitiv personalitatea fiecaruia .

In acest sens , prin activitatile de educatie moral- civica copiii sunt indrumati si ajutati :

• sa inteleaga sensul si semnificatia normelor si a valorilor morale,
• sa analizeze fapte si impliniri de viata , reale si posibile , in spiritul
normelor si valorilor morale acceptate in societate
• sa aprecieze, obiectiv , conduita proprie si a celorlalti potrivit unor
imperative morale ;
• sa inteleaga notele esentiale ale unor trasaturi de vointa necesara in
activitatea lor ca : perseverenta , consecventa , initiativa , curajul si sa asigure concordanta intre vorbe si fapte sa manifeste grija, interes si sa participe activ la protejarea mediului ambiant natural.

Atat educatia morala si cat cea pentru cetatenie , urmaresc sa realizeze o disciplina libera sau o libertate disciplinara , dar nu poate fi admisa libertatea fara respectul unor principii, al unor norme la care s-a aderat constient ; copiii au posibilitatea, prin intermediul activitatilor de educatie pentru cetatenie si morala sa cunoasca,deprinda si aplice norme si valori ale democratiei : diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justiţia socială, bunăstarea, solidaritatea, ceea ce le asigura integritatea ca viitori cetateni .

De aceea educaţia pentru cetăţenie este considerată, atat de invatamentul romanesc cat si de cel european, ca prioritate a reformelor educaţionale. Aceasta este văzută ca instrument al coeziunii sociale, bazată pe drepturile şi responsabilităţile cetăţenilor. De asemenea, reprezintă o dimensiune majoră a politicilor educaţionale în toate ţările europene. Astfel, se poate spune că educaţia pentru cetăţenie este un scop educaţional, dirijând sistemul de învăţământ către un set de valori comune, cum ar fi: diversitatea, pluralismul, drepturile omului, justiţia socială, bunăstarea, solidaritatea
_{sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: cetatean, prescolari, educatie, moral-civiva

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 20 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---