Statistics:
Visits: 3,271 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Cultivarea si consolidarea deprinderilor de conduita morala
Q: | Intreaba despre Cultivarea si consolidarea deprinderilor de conduita morala |
Societatea de azi se caracterizează printr-o dinamică rapidă la toate nivelurile începând de la coordonatele fundamentale ale personalităţii umane până la mecanismele economico-sociale cele mai subtile.
Educaţia preşcolarilor reclamă o preocupare deosebită din partea tuturor factorilor implicaţi în această fundamentală misiune pentru concentrarea şi corelarea resurselor materiale şi umane în direcţia elaborării cadrului pedagogic optim astfel încât, formarea preşcolarilor de azi să prefigureze cerinţele viitoarelor decenii.
Drumul noii generaţii către împlinire înseamnă pentru educatoare şi părinţi, psihologi şi pedagogi, instanţe de decizie şi organizare, opţiuni conştiente, implicări şi efort, analiză competentă a realităţilor şi raporta rea la factorul timp.
Munca educatoarei va fi artă dacă copilul va iubi pe cei din jur, va învăţa respectul faţă de alţii, setea de adevăr, se va autostăpâni, se va debarasa de egoismul obositor şi nesăbuit, va stăpâni formele de haos ale vălmăşagului primar din propria-i fiinţă şi preîntâmpina haosul din lumea înconjurătoare putând să cunoască faţetele infinite ale lumii şi vieţii.
Educaţia moral civică a copilului preşcolar are un rol marcant pentru toată viaţa omului pentru că în condiţiile eterne ale educaţiei, copilul preşcolar are de parcurs toate drumurile vieţii de fiecare zi, drumuri ce duc de azi pe mâine, ce trebuie pavate cu o nouă formă de înţelegere a dragostei de viaţă, a respectării drepturilor omului.
Educaţia moral civică este o dimensiune importantă a personalităţii omului. Morala cuprinde valorile, principiile, normele şi regulile determinate de cerinţele societăţii pentru a putea reglementa relaţiile dintre oameni.
Conduita morală prezintă o deosebită importanţă în educarea copilului pentru că încorporează modul de adaptare la cerinţele şi relaţiile sociale, practice. Evoluţia conduitei şi a substratului motivaţional la copii are semnificaţii mai largi, deoarece permite să se decupeze caracteristicile condiţionării atitudinii.
Educarea moral civică a copiilor preşcolari, formarea încă de la această vârstă a trăsăturilor comportamentale ale omului din zilele noastre, presupune cunoaşterea, însuşirea, respectarea normelor şi regulilor de comportare civilizată atât în ceea ce priveşte persoana proprie, cât şi relaţia cu cei din jur, folosirea formulelor de adresare în familie, grădiniţă, şcoală (vă rog, mulţumesc, poftim), salutul, cultivarea trăsăturilor pozitive de caracter (hărnicie, cinste, dreptate, omenie, curaj, respect faţă de părinţi, educatoare, colegi.
În acest sens am fost şi sunt preocupată de a găsi căi, moduri de abordare a instruirii, de organizare, de combinare optimă a resurselor şi metodologiilor în scopul de a facilita realizarea obiectivelor urmărite.
În limita particularităţilor de vârstă prin toate activităţile desfăşurate la clase, activităţi comune, activităţi libere, creative, pe arii de stimulare, activităţi educative extracurriculare, activităţi pentru educaţia sanitară, ecologică, rutieră prin tot ceea ce fac copii, am urmărit să le formez o conduită civilizată.
Am folosit cele mai reprezentative poezii pentru copii: “Gândăcelul”, “Fapte bune”, “Căţeluşul şchiop”, “Vreau să ştiu”, “În ţara lui Mură în Gură”, etc. reuşind astfel să-i fac să înţeleagă să fie buni, să nu se numere printre cei răi şi leneşi.
Folosind anumite poezii şi cântece cu conţinuturi specifice: “Mulţumesc”, “Să fim politicoşi”, “Un copil politicos”, “Salutul”, “Cea mai cuminte”, etc. am înlesnit cunoaşterea normelor de politeţe, respectul pentru cei ce muncesc, pentru cei în vârstă.
Ascultarea şi neascultarea sunt note caracteristice copilăriei mici. Prin conţinutul poeziilor: “Ce nu trebuiau să facă”, “Când n-asculţi de mama”, “Puişorul moţat”, “Graba strică treaba”, etc., poveştile: “Capra cu trei iezi”, “Scufiţa roşie”, “Marinel”, etc. copii au înţeles că sfaturile bune trebuiesc urmate oricând şi oriunde.
Cu ajutorul memorizării “Robinetul”, a convorbirii “Câtă apă nu se scapă risipind un strop de apă”, prin discuţii individuale şi colective, prin activităţi practico-demonstrative, copiii au înţeles că atunci când merg la baie nu trebuie să lase robinetele deschise, că trebuie să aibă grijă ca atunci când nu mai este nevoi,e să închidă becurile, dovada – au devenit conştienţi de respectarea acestor norme.
Cu ocazia vizitelor pe care le-am făcut la atelierul de tâmplărie, cizmărie, confecţii, la Cooperativa Stăruinţa, Poligrafie, a observărilor făcute: “Librăria”, “La magazinul de îmbrăcăminte”, copiii au observat câtă muncă se depune pentru toate obiectele care ne înconjoară şi de care ei se folosesc şi au înţeles că trebuie să le păstreze, să nu le strice, să aibă grijă de ele, în acest fel, respectând munca celor care le fac. Tot cu această ocazie am subliniat politeţea pe care am remarcat-o la unii oameni în felul de a se saluta, tonul blând, ţinuta îngrijită, formulele de adresare politicoasă (vă rog, poftim, mulţumesc).
Prin conţinutul etic al povestirilor: “Găinuşa cea moţată”, “Povestea măgăruşului încăpăţânat”, “Căsuţa din oală”, “Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”, “Greşala Cuminţicăi”, “Supărarea Danielei”, etc. copiii au fost puşi în situaţia de a reflecta asupra faptelor descrise şi din conţinutul lor şi-au însuşit anumite norme de conduită: să salute, să mulţumească, să folosească cuvântul fermecat, să respecte regulile de circulaţie, să iubească şi să ocrotească natura, să meargă frumos pe stradă, să nu fie obraznici, să respecte munca adulţilor şi a colegilor.
Pentru a înţelege necesitatea de a recunoaşte şi a spune adevărul chiar şi atunci când există riscul de a fi pedepsiţi, pentru a dezaproba minciuna prin cunoaşterea consecinţelor ei, fie am citat un fragment din poezie sau poveste şi am adresat ulterior întrebările, fie am intrat direct în subiect:
- Ce a uitat Fănică să spună?
- Cum a dezvăţat tatăl pe Ionică să nu mai spună minciuni?
- Ce a făcut Niţu? A mai fost el crezut chiar şi atunci când a spus adevărul?
Spunându-le asemenea poveşti copii au înţeles că trebuie să iubească adevărul, binele, să urască minciuna şi că o greşală recunoscută este pe jumătate iertată.
Prezentându-le conţinutul lecturii “Cuiele” de Pop Simion copii au înţeles că unele greşeli făcute lasă urme pentru toată viaţa.
Prin organizarea şi desfăşurarea jocurilor didactice cu temele “Darul prietenului meu”, ”La serbare”, ”La spectacol”, ”Poştaşul”, ”Ştim să facem ordine”, convorbirea ”Ştim să ne păstram sănătatea”, ”Cum circulăm”, etc. am urmărit să îmbogăţesc, să consolidez capacitatea lor de a diferenţia acţiuni şi comportamente, conştientizarea principalelor norme. Ulterior s-a constatat că ei şi-au însuşit aceste norme, le cunosc şi le transpun în jocurile de creaţie “De-a magazinul”, “De-a grădiniţa”, “De-a călătoria”, “De-a doctorul”, “De-a spectacolul”, etc. Din conţinutul povestirilor pilduitoare “Doi călători”, poezia “Ajutorul”, diafilmele “Ionel vrei să ai prieteni?”, lecturi după imagini “Prietenul la nevoie se cunoaşte”, copii au înţeles ce înseamnă să fii prieten, ce trebuie să facă pentru a păstra o prietenie.
Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor verificării şi consolidării acestora a fost posibilă chiar şi în cadrul activităţii artistico-plastice de desen, pictură, modelaj – “Prietenul meu”, ”Copii merg pe stradă”. Folosind teatrul de masă copii au redat conţinutul povestirilor iar prin mânuirea siluetelor au demonstrat că şi-au însuşit anumite reguli şi norme de conduită morală: “Şoricelul cel prostuţ”, “Căsuţa din oală”, “Iedul cu trei capre”.
Dramatizând anumite povestiri copii s-au transpus în mici actori şi au aplicat în practică reguli şi cunoştiinţe însuşite anterior: ”Scufişa roşie”, “Inima mamei”, ”Maricica”, “Fetiţa cu chibriturile”.
Prin acţiunile gospodăreşti, am urmărit să-i fac pe copii să se manifeste liber, concret, în vederea formării unei conduite morale. Acţiunile “Grădiniţa ca o floare”, “Grădina mea cea mai frumoasă”, “Proiectul ECO - GRĂDINIŢA” şi altele au reuşit să mobilizeze copiii, să participe alături de părinţi, educatoare, colegi şi alte categorii de personal la curăţenia din curtea grădiniţei, la plantarea de flori, de gazon, pomişori, la întreţinerea acestora precum şi la diferite activităţi din sala de grupă, baie, dormitor. În cadrul diferitelor concursuri, sub generice ca: “Să iubim şi să ocrotim natura”, “Salvaţi Pământul”, “Pădurea prietena mea!”, ”Cum să circulăm”, “Fapte bune, fapte rele”, “Trebuie să ştiu”, etc. copii au arătat că ştiu, cunosc şi aplică o multitudine de norme şi reguli morale.
Valorificarea normelor de conduită morală a fost posibilă şi cu ocazia excursiilor pe care le-am făcut cu copiii – excursii cu teme diferite în care copiii au avut posibilitatea să transpună în practică ceea ce au învăţat în cadrul activităţilor din grădiniţă.
Spectacolele prezentate de copii pentru mame, pentru copii cu nevoi speciale, pentru bătrânii din “Centrul de Bătrâni al Spitalului Nr.1” au contribuit din plin la educarea dragostei faţă de mamă, a respectului faţă de aceasta, faţă de bătrâni, a spiritului de întrajutorare, de prietenie, de dragoste faţă de cei bolnavi şi neputincioşi.
Metodele şi procedeele, formele de organizare a activităţilor de educaţie moral civică au un rol deosebit în reuşita acestora. Ele trebuie să fie cât mai variate, cât mai atractive, diversificate pentru a-i face pe copii să înţeleagă mai uşor mesajul. Nu trebuie uitat materialul didactic pe care trebuie să îl folosim noi educatoarele în munca cu preşcolarii, care trebuie să corespundă cerinţelor didactice, să fie concret, atractiv şi deosebit.
Colaborarea dintre toţi factorii educativi din grădinţă şi din afara ei îşi găseşte expresia în acţiunile comune de corectare permanentă a conduitei copilului.
Exemplul pe care îl dăm noi, educatoarele, cât şi familia, copilului este cel mai important mijloc de educaţie.
Educatoarele pot găsi infinite modalităţi şi procedee de diversificare şi individualizare a educaţiei moral civice a preşcolarilor pentru a-i pregăti pentru viaţa cea de toate zilele, pentru că educaţia modernă alimentează sentimentul de acceptare a ideii că omul a fost investit cu o inteligenţă şi o creativitate uriaşă, ce începe în desenele preşcolarului pline cu “arbori”, “flori”, “maşini” şi “sori”.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Educaţia preşcolarilor reclamă o preocupare deosebită din partea tuturor factorilor implicaţi în această fundamentală misiune pentru concentrarea şi corelarea resurselor materiale şi umane în direcţia elaborării cadrului pedagogic optim astfel încât, formarea preşcolarilor de azi să prefigureze cerinţele viitoarelor decenii.
Drumul noii generaţii către împlinire înseamnă pentru educatoare şi părinţi, psihologi şi pedagogi, instanţe de decizie şi organizare, opţiuni conştiente, implicări şi efort, analiză competentă a realităţilor şi raporta rea la factorul timp.
Munca educatoarei va fi artă dacă copilul va iubi pe cei din jur, va învăţa respectul faţă de alţii, setea de adevăr, se va autostăpâni, se va debarasa de egoismul obositor şi nesăbuit, va stăpâni formele de haos ale vălmăşagului primar din propria-i fiinţă şi preîntâmpina haosul din lumea înconjurătoare putând să cunoască faţetele infinite ale lumii şi vieţii.
Educaţia moral civică a copilului preşcolar are un rol marcant pentru toată viaţa omului pentru că în condiţiile eterne ale educaţiei, copilul preşcolar are de parcurs toate drumurile vieţii de fiecare zi, drumuri ce duc de azi pe mâine, ce trebuie pavate cu o nouă formă de înţelegere a dragostei de viaţă, a respectării drepturilor omului.
Educaţia moral civică este o dimensiune importantă a personalităţii omului. Morala cuprinde valorile, principiile, normele şi regulile determinate de cerinţele societăţii pentru a putea reglementa relaţiile dintre oameni.
Conduita morală prezintă o deosebită importanţă în educarea copilului pentru că încorporează modul de adaptare la cerinţele şi relaţiile sociale, practice. Evoluţia conduitei şi a substratului motivaţional la copii are semnificaţii mai largi, deoarece permite să se decupeze caracteristicile condiţionării atitudinii.
Educarea moral civică a copiilor preşcolari, formarea încă de la această vârstă a trăsăturilor comportamentale ale omului din zilele noastre, presupune cunoaşterea, însuşirea, respectarea normelor şi regulilor de comportare civilizată atât în ceea ce priveşte persoana proprie, cât şi relaţia cu cei din jur, folosirea formulelor de adresare în familie, grădiniţă, şcoală (vă rog, mulţumesc, poftim), salutul, cultivarea trăsăturilor pozitive de caracter (hărnicie, cinste, dreptate, omenie, curaj, respect faţă de părinţi, educatoare, colegi.
În acest sens am fost şi sunt preocupată de a găsi căi, moduri de abordare a instruirii, de organizare, de combinare optimă a resurselor şi metodologiilor în scopul de a facilita realizarea obiectivelor urmărite.
În limita particularităţilor de vârstă prin toate activităţile desfăşurate la clase, activităţi comune, activităţi libere, creative, pe arii de stimulare, activităţi educative extracurriculare, activităţi pentru educaţia sanitară, ecologică, rutieră prin tot ceea ce fac copii, am urmărit să le formez o conduită civilizată.
Am folosit cele mai reprezentative poezii pentru copii: “Gândăcelul”, “Fapte bune”, “Căţeluşul şchiop”, “Vreau să ştiu”, “În ţara lui Mură în Gură”, etc. reuşind astfel să-i fac să înţeleagă să fie buni, să nu se numere printre cei răi şi leneşi.
Folosind anumite poezii şi cântece cu conţinuturi specifice: “Mulţumesc”, “Să fim politicoşi”, “Un copil politicos”, “Salutul”, “Cea mai cuminte”, etc. am înlesnit cunoaşterea normelor de politeţe, respectul pentru cei ce muncesc, pentru cei în vârstă.
Ascultarea şi neascultarea sunt note caracteristice copilăriei mici. Prin conţinutul poeziilor: “Ce nu trebuiau să facă”, “Când n-asculţi de mama”, “Puişorul moţat”, “Graba strică treaba”, etc., poveştile: “Capra cu trei iezi”, “Scufiţa roşie”, “Marinel”, etc. copii au înţeles că sfaturile bune trebuiesc urmate oricând şi oriunde.
Cu ajutorul memorizării “Robinetul”, a convorbirii “Câtă apă nu se scapă risipind un strop de apă”, prin discuţii individuale şi colective, prin activităţi practico-demonstrative, copiii au înţeles că atunci când merg la baie nu trebuie să lase robinetele deschise, că trebuie să aibă grijă ca atunci când nu mai este nevoi,e să închidă becurile, dovada – au devenit conştienţi de respectarea acestor norme.
Cu ocazia vizitelor pe care le-am făcut la atelierul de tâmplărie, cizmărie, confecţii, la Cooperativa Stăruinţa, Poligrafie, a observărilor făcute: “Librăria”, “La magazinul de îmbrăcăminte”, copiii au observat câtă muncă se depune pentru toate obiectele care ne înconjoară şi de care ei se folosesc şi au înţeles că trebuie să le păstreze, să nu le strice, să aibă grijă de ele, în acest fel, respectând munca celor care le fac. Tot cu această ocazie am subliniat politeţea pe care am remarcat-o la unii oameni în felul de a se saluta, tonul blând, ţinuta îngrijită, formulele de adresare politicoasă (vă rog, poftim, mulţumesc).
Prin conţinutul etic al povestirilor: “Găinuşa cea moţată”, “Povestea măgăruşului încăpăţânat”, “Căsuţa din oală”, “Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”, “Greşala Cuminţicăi”, “Supărarea Danielei”, etc. copiii au fost puşi în situaţia de a reflecta asupra faptelor descrise şi din conţinutul lor şi-au însuşit anumite norme de conduită: să salute, să mulţumească, să folosească cuvântul fermecat, să respecte regulile de circulaţie, să iubească şi să ocrotească natura, să meargă frumos pe stradă, să nu fie obraznici, să respecte munca adulţilor şi a colegilor.
Pentru a înţelege necesitatea de a recunoaşte şi a spune adevărul chiar şi atunci când există riscul de a fi pedepsiţi, pentru a dezaproba minciuna prin cunoaşterea consecinţelor ei, fie am citat un fragment din poezie sau poveste şi am adresat ulterior întrebările, fie am intrat direct în subiect:
- Ce a uitat Fănică să spună?
- Cum a dezvăţat tatăl pe Ionică să nu mai spună minciuni?
- Ce a făcut Niţu? A mai fost el crezut chiar şi atunci când a spus adevărul?
Spunându-le asemenea poveşti copii au înţeles că trebuie să iubească adevărul, binele, să urască minciuna şi că o greşală recunoscută este pe jumătate iertată.
Prezentându-le conţinutul lecturii “Cuiele” de Pop Simion copii au înţeles că unele greşeli făcute lasă urme pentru toată viaţa.
Prin organizarea şi desfăşurarea jocurilor didactice cu temele “Darul prietenului meu”, ”La serbare”, ”La spectacol”, ”Poştaşul”, ”Ştim să facem ordine”, convorbirea ”Ştim să ne păstram sănătatea”, ”Cum circulăm”, etc. am urmărit să îmbogăţesc, să consolidez capacitatea lor de a diferenţia acţiuni şi comportamente, conştientizarea principalelor norme. Ulterior s-a constatat că ei şi-au însuşit aceste norme, le cunosc şi le transpun în jocurile de creaţie “De-a magazinul”, “De-a grădiniţa”, “De-a călătoria”, “De-a doctorul”, “De-a spectacolul”, etc. Din conţinutul povestirilor pilduitoare “Doi călători”, poezia “Ajutorul”, diafilmele “Ionel vrei să ai prieteni?”, lecturi după imagini “Prietenul la nevoie se cunoaşte”, copii au înţeles ce înseamnă să fii prieten, ce trebuie să facă pentru a păstra o prietenie.
Aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor verificării şi consolidării acestora a fost posibilă chiar şi în cadrul activităţii artistico-plastice de desen, pictură, modelaj – “Prietenul meu”, ”Copii merg pe stradă”. Folosind teatrul de masă copii au redat conţinutul povestirilor iar prin mânuirea siluetelor au demonstrat că şi-au însuşit anumite reguli şi norme de conduită morală: “Şoricelul cel prostuţ”, “Căsuţa din oală”, “Iedul cu trei capre”.
Dramatizând anumite povestiri copii s-au transpus în mici actori şi au aplicat în practică reguli şi cunoştiinţe însuşite anterior: ”Scufişa roşie”, “Inima mamei”, ”Maricica”, “Fetiţa cu chibriturile”.
Prin acţiunile gospodăreşti, am urmărit să-i fac pe copii să se manifeste liber, concret, în vederea formării unei conduite morale. Acţiunile “Grădiniţa ca o floare”, “Grădina mea cea mai frumoasă”, “Proiectul ECO - GRĂDINIŢA” şi altele au reuşit să mobilizeze copiii, să participe alături de părinţi, educatoare, colegi şi alte categorii de personal la curăţenia din curtea grădiniţei, la plantarea de flori, de gazon, pomişori, la întreţinerea acestora precum şi la diferite activităţi din sala de grupă, baie, dormitor. În cadrul diferitelor concursuri, sub generice ca: “Să iubim şi să ocrotim natura”, “Salvaţi Pământul”, “Pădurea prietena mea!”, ”Cum să circulăm”, “Fapte bune, fapte rele”, “Trebuie să ştiu”, etc. copii au arătat că ştiu, cunosc şi aplică o multitudine de norme şi reguli morale.
Valorificarea normelor de conduită morală a fost posibilă şi cu ocazia excursiilor pe care le-am făcut cu copiii – excursii cu teme diferite în care copiii au avut posibilitatea să transpună în practică ceea ce au învăţat în cadrul activităţilor din grădiniţă.
Spectacolele prezentate de copii pentru mame, pentru copii cu nevoi speciale, pentru bătrânii din “Centrul de Bătrâni al Spitalului Nr.1” au contribuit din plin la educarea dragostei faţă de mamă, a respectului faţă de aceasta, faţă de bătrâni, a spiritului de întrajutorare, de prietenie, de dragoste faţă de cei bolnavi şi neputincioşi.
Metodele şi procedeele, formele de organizare a activităţilor de educaţie moral civică au un rol deosebit în reuşita acestora. Ele trebuie să fie cât mai variate, cât mai atractive, diversificate pentru a-i face pe copii să înţeleagă mai uşor mesajul. Nu trebuie uitat materialul didactic pe care trebuie să îl folosim noi educatoarele în munca cu preşcolarii, care trebuie să corespundă cerinţelor didactice, să fie concret, atractiv şi deosebit.
Colaborarea dintre toţi factorii educativi din grădinţă şi din afara ei îşi găseşte expresia în acţiunile comune de corectare permanentă a conduitei copilului.
Exemplul pe care îl dăm noi, educatoarele, cât şi familia, copilului este cel mai important mijloc de educaţie.
Educatoarele pot găsi infinite modalităţi şi procedee de diversificare şi individualizare a educaţiei moral civice a preşcolarilor pentru a-i pregăti pentru viaţa cea de toate zilele, pentru că educaţia modernă alimentează sentimentul de acceptare a ideii că omul a fost investit cu o inteligenţă şi o creativitate uriaşă, ce începe în desenele preşcolarului pline cu “arbori”, “flori”, “maşini” şi “sori”.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Tag-uri: cultivare, consolidare, deprinderi, moralitate, educatie |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 18 January '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :