FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 2,838
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Formarea sentimentelor si atitudinilor morale

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   nevoi speciale   discriminare   dezvoltare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   drepturi   formare   marginalizare   copii cu ces   personalitate   cultura   violenta   libertate   deficiente  

All Tags

Famous Forum

 

Formarea sentimentelor si atitudinilor morale

 Q:   Intreaba despre Formarea sentimentelor si atitudinilor morale       
Viata sociala n-ar fi posibila fara respectarea unor norme prin care sunt reglementate relatiile sociale, comportarea oameniilor. Morala cuprinde principii si norme referitoare la comportarea omului fata de semeni, fata de institutiile sociale si fata de sine. In relatiile concrete ale omului cu semenii sai, cu familia, cu grupul social caruia apartine cu colegii de serviciu, se afla izvorul adevarat al oricarei morale.

Procesul de formare a convingerilor morale este indelungat, lent, sinuos.

Educatia constiintei morale se realizeaza si prin cultivarea sentimentelor. Ele intra ca un element component in structura convingerilor morale. O idée, o norma de comportare, o cerinta sociala, care isi asociaza o atitudine emotionala pozitiva, mobilizeaza si dinamizeaza pe om la actiune. Sentimentul sustine un interes viu pentru activitatea urmarita si concentreaza intreaga energie a omului pentru a asigura reusita.

Experienta afectiva traita de om devine un stimulent(daca e pozitiva)sau o frana(daca e negativa)spre a se trece de la norme si principii morale la aplicarea lor in practica.

Principala sursa a emotiilor si sentimentelor, deci si a sentimentelor morale, este contactul cu realitatea.

In contactul sau cu obiectele si fenomenele, cu oamenii si cu actiunile lor, omul incearca acelei trairi subiective pe care le numim emotii si sentimente.

Ele reflecta corespondenta sau necorespondenta obiectelor si fenomenelor din realitate cu trebuintele, interesele, aspiratiile si idealurile omului. Cele mai adanci si mai trainice sentimente ale omului sunt cele legate chiar de activitatea si de comportarea sa.

Sentimentele morale sunt trairi apreciative provocate de raportarea activitatii omului sau a semenilor lui la normele morale la care a aderat. Daca activitatea este in concordanta cu normele sociale se incearca sentimente de satisfactie, daca nu este in concordanta omul incearca sentimente negative(regret, mustrare etc. ).

Un alt izvor al sentimentelor morale il constituie contactul cu operele de arta. Aportul literaturii, muzicii, picturii la dezvoltarea sentimentelor morale este cunoscut din cele mai vechi timpuri.

In structura sentimentelor intra si elemente intelectuale, apreciative, ceea ce le confera un caracter de relativa stabilitate si statornicie si le da o orientare justa. Experienta de viata si dezvoltarea intelectuala asigura, in conditiile unei preocupari educative corecte, dezvoltarea sentimentelor morale superioare.

Procesul de formare a sentimentelor morale este o activitate mai dificila decat cea de formare a notiunilor morale. Sentimentele morale nu sunt innascute, dar nici nu se invata prin explicatii, ci se formeaza prin relatiile dintre oameni, prin activitatea sociala. Principalul mijloc pe care trebuie sa-l utilizeze familia si scoala spre a forma sentimente morale la copii este organizarea vietii si activitatii lor astfel incat aceasta sa ofere ocazia trairii unor sentimente superioare, imbogatirea experientei morale a fiecaruia.

In primii ani de viata si in primii ani de scoala, prin contactul cu realitatea inconjuratoare si prin vibratia afectiva deosebita a acestui contact se creeaza un fond de emotii si sentimente de o imensa valoare educative.

Dragostea si respectul fata de parinti, atasamentul fata de scoala si de locul natal, admiratia fata de munca oamenilor, de cantecele, de dansurile, de datinile pe care le observa si la care participa, formeaza temelia trainica pe care se vor sprijinii trairile afective din perioada de varsta urmatoare.

Familia, scoala contribuie la formarea si dezvoltarea sentimentelor morale daca il ocupa pe copil cu activitati cu un continut bogat care corespund intereselor si aspiratiilor lui, daca sunt bine organizate si adecvate posibilitatilor lui.

Formarea sentimentelor morale la preadolescent intampina unele dificultati generate de tendintele specifice acestei varste:dorinta de a nu mai fi considerat copil, de a participa ca egal la varsta adultilor, spiritul de opozitie fata de cerintele adultilor spre a-si afirma personalitatea etc.

Pe de alta parte, nivelul mai inalt de gandire, intelegerea mai corecta a notiunilor morale, indreptarea spre scopuri inalte creeaza conditii pentru dezvoltarea sentimentelor morale.

Participarea preadolescentului la actiuni sociale, la viata colectivului clasei este mult mai profunda si diversa. De aici posibilitatea formarii corecte a sentimentelor de responsabilitate, onoare, respect, demnitate.

Sentimentele de solidaritate si cooperare se formeaza in preadolescenta ca o consecinta a unei vieti de grup mai bine organizate.

Sentimentele de prietenie au o baza mai complexa:comunitatea de interese, de nazuinte, verificate prin activitatea desfasurata in comun. Mandria, politetea, respectul sunt apreciate prin efectele lor in comportare, prin rezultatele pe care le au asupra vietii grupului.

Sentimentele morale ale adolescentului sunt determinate de participarea lui la viata sociala mai complexa, dar si de conceptia lui despre viata.

Adolescentul este preocupat de probleme sociale, de alegerea profesiei, de viitorul sau.

In preadolescenta si adolescenta la formarea sentimentelor morale contribuie alaturi de experienta directa, contactul cu arta , cu experienta altora.

In literature beletristica, in muzica, pictura, sculptura, tinerii cunosc sentimente morale traite de altii, redate prin imagini artistice, capabile se declanseze trairi emotive.

Activitatea in clasa, excursiile, serbarile scolare, intrecerile cultural artistice si sportive, realizarea de proiecte, in cadrul carora se stabilesc relatii sociale reale cu colegii, cadrele didactice etc. constituie principalul mijloc de formare de sentimente morale trainice si eficiente.

Educatia morala nu se poate margini numai la formarea constiintei ci trebuie sa formeze si deprinderi de comportare morala corespunzatoare principiilor si convingerilor morale.

Primele deprinderi insusite de copil se datoresc imitarii persoanelor din jur. Copilul observa cum actioneaza si se comporta cei din jur, in special parintii, si repetand ceea ce vad si aud isi formeaza deprinderi. Exemplul comportarii parintilor si educatorilor este copiat si de copii. Dar imitatia nu este decat un mijloc spre a purta pe copil spre scopurile superioare ale educatie morale. El este util in masura in care il ajuta pe copil sa se socializeze, sa se debaraseze de instincte.

Imitatiei i se adauga treptat stimuli verbali:ordine, interdictii, sfaturi, rugaminti in legatura cu efectuarea unei activitati si repetarea ei.

Indrumarile date de parinti si de cadrele didactice il ajuta pe copil sa-si perfectioneze activitatea.

Astfel se formeaza deprinderea de a se ridica in picioare cand i se adreseaza profesorul, a multumi cand i se ofera ceva, venirea la timp la scoala, ingrijirea cartilor, imbracamintei etc.

Controlul efectuat de adulti asupra modului cum isi indeplineste obligatiile contribuie la consolidarea deprinderilor. Deasemenea, aprecierile(lauda, dojana) stimuleaza pe copii sa repete o activitate si sa-I imbunatateasca performantele. Controlul si aprecierile sunt efectualte mai intai de parinti apoi de educatori si de prieteni.

Deoarece deprinderile si obisnuintele morale se formeaza greu si cer o necontenita lupta a omului cu sine insusi si cu tentatiile externe, e bine sa nu fie antrenati elevii dintr-o data in elaborarea unui numar mare de asemenea cerinte. Sa li se propuna un numar restransde cerinte, dar acestea sa fie urmarite perseverent pana li se consolideaza bine, iar dupa aceea se poate trece la formarea altor deprinderi.

Convingerile si sentimentele capata dezvoltare fireasca in atitudini. Exista o anumita apropiere intre atitudini si sentimente in sensul ca unele sentimente, dobandind un grad ridicat de stabilitate si generalizare capata caracterul de atitudini. Totusi atitudinea se deosebeste de sentiment prin gradul ei de generalizare, prin continutul ei cognitive(idei, convingeri)pe care-l presupune in mai mare masura, ca si prin obiectul atitudinii care poate fi mai abstract.

Potrivit definitiilor data de psihologie, atitudinea este o predispozitie psihica de a actiona intr-un chip caracterisic fata de datele si evenimentele realitatii.

Atitudinea se dezvaluie in conduita, in gesturi, miscari, privire, voce, postura etc. Atitudinea este cauza sau cel putin conditia unui comportament deschis.

Daca reusim sa cunoastem convingerile si atitudinile unei personae putem prevedea cu o anumita probabilitate modul ei comportare in viitor.

Bazele unei comportari corecte se formeaza in familie care este deschisa la cerintele societatii. De aceea familia, ca si scoala, isi propune sa dezvolte copilul sub aspect intelectual, moral, fizic, estetic, afectiv etc.

Fata de influentele educative ale scolii, educatia din familie are unele trasaturi specifice. Atmosfera afectiva din familie(dragoste si atasament, devotement si spirit de sacrificiu) nu poate fi creata in scoala. Aceasta atmosfera deschide adanc sufletul copilului la indrumarile date de parinti.

O familie poate fi un bun mediu educativ daca exista un climat sanatos, daca intre membrii ei sunt relatii de intelegere, respect, intrajutorare.

Buna educatie a copilului este asigurata daca parintii traiesc in armonie, duc o viata cinstita, corecta.

O familie este un colectiv sanatos daca actioneaza unitar asupra copilului. In asemenea familii indrumarile care se dau copiilor sunt luate de comun acord de parinti. In mod obisnuit o familie cu mai multi copii este un mediu educativ mai bun decat cea cu un singur copil. Copilul unic sta in centrul preocuparilor familiei care ii satisface adesesa toate gusturile si creeaza conditii ca el sa devina capricios, mofturos, egoist.

O familie este un bun mediu educativ daca parintii au autoritate asupra copiilor: situatia economica ajuta sa satisfaca strictul necesar membrilor sai.

Familia are sarcina de a contribui si ea la educarea estetica a copilului. Parintii pun pe copil in contact cu frumosul din natura, din viata sociala, traditi populare. Familia devine consumatoare de arta audiint si vizionand aceleasi emisiuni, citind aceleasi carti.

Concluzia este ca nu exista domenii ale educatiei unde familia sa nu-si aduca o contributie de seama.

Adesea urmele acestei educatii raman pentru intreaga viata. In familie gaseste o atmosfera de dragoste, incredere si incurajare care formeaza un climat de liniste si ceritudine pentru viata lui pe care n-o poate inlocui sau crea o alta institutie.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: formare, sentimente, atitudini, viata sociala, educare



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 24 January '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :