Statistics:
Visits: 3,065 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Formarea sentimentelor si atitudinilor morale
Q: | Intreaba despre Formarea sentimentelor si atitudinilor morale |
Viata sociala n-ar fi posibila fara respectarea unor norme prin care sunt reglementate relatiile sociale, comportarea oameniilor. Morala cuprinde principii si norme referitoare la comportarea omului fata de semeni, fata de institutiile sociale si fata de sine. In relatiile concrete ale omului cu semenii sai, cu familia, cu grupul social caruia apartine cu colegii de serviciu, se afla izvorul adevarat al oricarei morale.
Procesul de formare a convingerilor morale este indelungat, lent, sinuos.
Educatia constiintei morale se realizeaza si prin cultivarea sentimentelor. Ele intra ca un element component in structura convingerilor morale. O idée, o norma de comportare, o cerinta sociala, care isi asociaza o atitudine emotionala pozitiva, mobilizeaza si dinamizeaza pe om la actiune. Sentimentul sustine un interes viu pentru activitatea urmarita si concentreaza intreaga energie a omului pentru a asigura reusita.
Experienta afectiva traita de om devine un stimulent(daca e pozitiva)sau o frana(daca e negativa)spre a se trece de la norme si principii morale la aplicarea lor in practica.
Principala sursa a emotiilor si sentimentelor, deci si a sentimentelor morale, este contactul cu realitatea.
In contactul sau cu obiectele si fenomenele, cu oamenii si cu actiunile lor, omul incearca acelei trairi subiective pe care le numim emotii si sentimente.
Ele reflecta corespondenta sau necorespondenta obiectelor si fenomenelor din realitate cu trebuintele, interesele, aspiratiile si idealurile omului. Cele mai adanci si mai trainice sentimente ale omului sunt cele legate chiar de activitatea si de comportarea sa.
Sentimentele morale sunt trairi apreciative provocate de raportarea activitatii omului sau a semenilor lui la normele morale la care a aderat. Daca activitatea este in concordanta cu normele sociale se incearca sentimente de satisfactie, daca nu este in concordanta omul incearca sentimente negative(regret, mustrare etc. ).
Un alt izvor al sentimentelor morale il constituie contactul cu operele de arta. Aportul literaturii, muzicii, picturii la dezvoltarea sentimentelor morale este cunoscut din cele mai vechi timpuri.
In structura sentimentelor intra si elemente intelectuale, apreciative, ceea ce le confera un caracter de relativa stabilitate si statornicie si le da o orientare justa. Experienta de viata si dezvoltarea intelectuala asigura, in conditiile unei preocupari educative corecte, dezvoltarea sentimentelor morale superioare.
Procesul de formare a sentimentelor morale este o activitate mai dificila decat cea de formare a notiunilor morale. Sentimentele morale nu sunt innascute, dar nici nu se invata prin explicatii, ci se formeaza prin relatiile dintre oameni, prin activitatea sociala. Principalul mijloc pe care trebuie sa-l utilizeze familia si scoala spre a forma sentimente morale la copii este organizarea vietii si activitatii lor astfel incat aceasta sa ofere ocazia trairii unor sentimente superioare, imbogatirea experientei morale a fiecaruia.
In primii ani de viata si in primii ani de scoala, prin contactul cu realitatea inconjuratoare si prin vibratia afectiva deosebita a acestui contact se creeaza un fond de emotii si sentimente de o imensa valoare educative.
Dragostea si respectul fata de parinti, atasamentul fata de scoala si de locul natal, admiratia fata de munca oamenilor, de cantecele, de dansurile, de datinile pe care le observa si la care participa, formeaza temelia trainica pe care se vor sprijinii trairile afective din perioada de varsta urmatoare.
Familia, scoala contribuie la formarea si dezvoltarea sentimentelor morale daca il ocupa pe copil cu activitati cu un continut bogat care corespund intereselor si aspiratiilor lui, daca sunt bine organizate si adecvate posibilitatilor lui.
Formarea sentimentelor morale la preadolescent intampina unele dificultati generate de tendintele specifice acestei varste:dorinta de a nu mai fi considerat copil, de a participa ca egal la varsta adultilor, spiritul de opozitie fata de cerintele adultilor spre a-si afirma personalitatea etc.
Pe de alta parte, nivelul mai inalt de gandire, intelegerea mai corecta a notiunilor morale, indreptarea spre scopuri inalte creeaza conditii pentru dezvoltarea sentimentelor morale.
Participarea preadolescentului la actiuni sociale, la viata colectivului clasei este mult mai profunda si diversa. De aici posibilitatea formarii corecte a sentimentelor de responsabilitate, onoare, respect, demnitate.
Sentimentele de solidaritate si cooperare se formeaza in preadolescenta ca o consecinta a unei vieti de grup mai bine organizate.
Sentimentele de prietenie au o baza mai complexa:comunitatea de interese, de nazuinte, verificate prin activitatea desfasurata in comun. Mandria, politetea, respectul sunt apreciate prin efectele lor in comportare, prin rezultatele pe care le au asupra vietii grupului.
Sentimentele morale ale adolescentului sunt determinate de participarea lui la viata sociala mai complexa, dar si de conceptia lui despre viata.
Adolescentul este preocupat de probleme sociale, de alegerea profesiei, de viitorul sau.
In preadolescenta si adolescenta la formarea sentimentelor morale contribuie alaturi de experienta directa, contactul cu arta , cu experienta altora.
In literature beletristica, in muzica, pictura, sculptura, tinerii cunosc sentimente morale traite de altii, redate prin imagini artistice, capabile se declanseze trairi emotive.
Activitatea in clasa, excursiile, serbarile scolare, intrecerile cultural artistice si sportive, realizarea de proiecte, in cadrul carora se stabilesc relatii sociale reale cu colegii, cadrele didactice etc. constituie principalul mijloc de formare de sentimente morale trainice si eficiente.
Educatia morala nu se poate margini numai la formarea constiintei ci trebuie sa formeze si deprinderi de comportare morala corespunzatoare principiilor si convingerilor morale.
Primele deprinderi insusite de copil se datoresc imitarii persoanelor din jur. Copilul observa cum actioneaza si se comporta cei din jur, in special parintii, si repetand ceea ce vad si aud isi formeaza deprinderi. Exemplul comportarii parintilor si educatorilor este copiat si de copii. Dar imitatia nu este decat un mijloc spre a purta pe copil spre scopurile superioare ale educatie morale. El este util in masura in care il ajuta pe copil sa se socializeze, sa se debaraseze de instincte.
Imitatiei i se adauga treptat stimuli verbali:ordine, interdictii, sfaturi, rugaminti in legatura cu efectuarea unei activitati si repetarea ei.
Indrumarile date de parinti si de cadrele didactice il ajuta pe copil sa-si perfectioneze activitatea.
Astfel se formeaza deprinderea de a se ridica in picioare cand i se adreseaza profesorul, a multumi cand i se ofera ceva, venirea la timp la scoala, ingrijirea cartilor, imbracamintei etc.
Controlul efectuat de adulti asupra modului cum isi indeplineste obligatiile contribuie la consolidarea deprinderilor. Deasemenea, aprecierile(lauda, dojana) stimuleaza pe copii sa repete o activitate si sa-I imbunatateasca performantele. Controlul si aprecierile sunt efectualte mai intai de parinti apoi de educatori si de prieteni.
Deoarece deprinderile si obisnuintele morale se formeaza greu si cer o necontenita lupta a omului cu sine insusi si cu tentatiile externe, e bine sa nu fie antrenati elevii dintr-o data in elaborarea unui numar mare de asemenea cerinte. Sa li se propuna un numar restransde cerinte, dar acestea sa fie urmarite perseverent pana li se consolideaza bine, iar dupa aceea se poate trece la formarea altor deprinderi.
Convingerile si sentimentele capata dezvoltare fireasca in atitudini. Exista o anumita apropiere intre atitudini si sentimente in sensul ca unele sentimente, dobandind un grad ridicat de stabilitate si generalizare capata caracterul de atitudini. Totusi atitudinea se deosebeste de sentiment prin gradul ei de generalizare, prin continutul ei cognitive(idei, convingeri)pe care-l presupune in mai mare masura, ca si prin obiectul atitudinii care poate fi mai abstract.
Potrivit definitiilor data de psihologie, atitudinea este o predispozitie psihica de a actiona intr-un chip caracterisic fata de datele si evenimentele realitatii.
Atitudinea se dezvaluie in conduita, in gesturi, miscari, privire, voce, postura etc. Atitudinea este cauza sau cel putin conditia unui comportament deschis.
Daca reusim sa cunoastem convingerile si atitudinile unei personae putem prevedea cu o anumita probabilitate modul ei comportare in viitor.
Bazele unei comportari corecte se formeaza in familie care este deschisa la cerintele societatii. De aceea familia, ca si scoala, isi propune sa dezvolte copilul sub aspect intelectual, moral, fizic, estetic, afectiv etc.
Fata de influentele educative ale scolii, educatia din familie are unele trasaturi specifice. Atmosfera afectiva din familie(dragoste si atasament, devotement si spirit de sacrificiu) nu poate fi creata in scoala. Aceasta atmosfera deschide adanc sufletul copilului la indrumarile date de parinti.
O familie poate fi un bun mediu educativ daca exista un climat sanatos, daca intre membrii ei sunt relatii de intelegere, respect, intrajutorare.
Buna educatie a copilului este asigurata daca parintii traiesc in armonie, duc o viata cinstita, corecta.
O familie este un colectiv sanatos daca actioneaza unitar asupra copilului. In asemenea familii indrumarile care se dau copiilor sunt luate de comun acord de parinti. In mod obisnuit o familie cu mai multi copii este un mediu educativ mai bun decat cea cu un singur copil. Copilul unic sta in centrul preocuparilor familiei care ii satisface adesesa toate gusturile si creeaza conditii ca el sa devina capricios, mofturos, egoist.
O familie este un bun mediu educativ daca parintii au autoritate asupra copiilor: situatia economica ajuta sa satisfaca strictul necesar membrilor sai.
Familia are sarcina de a contribui si ea la educarea estetica a copilului. Parintii pun pe copil in contact cu frumosul din natura, din viata sociala, traditi populare. Familia devine consumatoare de arta audiint si vizionand aceleasi emisiuni, citind aceleasi carti.
Concluzia este ca nu exista domenii ale educatiei unde familia sa nu-si aduca o contributie de seama.
Adesea urmele acestei educatii raman pentru intreaga viata. In familie gaseste o atmosfera de dragoste, incredere si incurajare care formeaza un climat de liniste si ceritudine pentru viata lui pe care n-o poate inlocui sau crea o alta institutie.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Procesul de formare a convingerilor morale este indelungat, lent, sinuos.
Educatia constiintei morale se realizeaza si prin cultivarea sentimentelor. Ele intra ca un element component in structura convingerilor morale. O idée, o norma de comportare, o cerinta sociala, care isi asociaza o atitudine emotionala pozitiva, mobilizeaza si dinamizeaza pe om la actiune. Sentimentul sustine un interes viu pentru activitatea urmarita si concentreaza intreaga energie a omului pentru a asigura reusita.
Experienta afectiva traita de om devine un stimulent(daca e pozitiva)sau o frana(daca e negativa)spre a se trece de la norme si principii morale la aplicarea lor in practica.
Principala sursa a emotiilor si sentimentelor, deci si a sentimentelor morale, este contactul cu realitatea.
In contactul sau cu obiectele si fenomenele, cu oamenii si cu actiunile lor, omul incearca acelei trairi subiective pe care le numim emotii si sentimente.
Ele reflecta corespondenta sau necorespondenta obiectelor si fenomenelor din realitate cu trebuintele, interesele, aspiratiile si idealurile omului. Cele mai adanci si mai trainice sentimente ale omului sunt cele legate chiar de activitatea si de comportarea sa.
Sentimentele morale sunt trairi apreciative provocate de raportarea activitatii omului sau a semenilor lui la normele morale la care a aderat. Daca activitatea este in concordanta cu normele sociale se incearca sentimente de satisfactie, daca nu este in concordanta omul incearca sentimente negative(regret, mustrare etc. ).
Un alt izvor al sentimentelor morale il constituie contactul cu operele de arta. Aportul literaturii, muzicii, picturii la dezvoltarea sentimentelor morale este cunoscut din cele mai vechi timpuri.
In structura sentimentelor intra si elemente intelectuale, apreciative, ceea ce le confera un caracter de relativa stabilitate si statornicie si le da o orientare justa. Experienta de viata si dezvoltarea intelectuala asigura, in conditiile unei preocupari educative corecte, dezvoltarea sentimentelor morale superioare.
Procesul de formare a sentimentelor morale este o activitate mai dificila decat cea de formare a notiunilor morale. Sentimentele morale nu sunt innascute, dar nici nu se invata prin explicatii, ci se formeaza prin relatiile dintre oameni, prin activitatea sociala. Principalul mijloc pe care trebuie sa-l utilizeze familia si scoala spre a forma sentimente morale la copii este organizarea vietii si activitatii lor astfel incat aceasta sa ofere ocazia trairii unor sentimente superioare, imbogatirea experientei morale a fiecaruia.
In primii ani de viata si in primii ani de scoala, prin contactul cu realitatea inconjuratoare si prin vibratia afectiva deosebita a acestui contact se creeaza un fond de emotii si sentimente de o imensa valoare educative.
Dragostea si respectul fata de parinti, atasamentul fata de scoala si de locul natal, admiratia fata de munca oamenilor, de cantecele, de dansurile, de datinile pe care le observa si la care participa, formeaza temelia trainica pe care se vor sprijinii trairile afective din perioada de varsta urmatoare.
Familia, scoala contribuie la formarea si dezvoltarea sentimentelor morale daca il ocupa pe copil cu activitati cu un continut bogat care corespund intereselor si aspiratiilor lui, daca sunt bine organizate si adecvate posibilitatilor lui.
Formarea sentimentelor morale la preadolescent intampina unele dificultati generate de tendintele specifice acestei varste:dorinta de a nu mai fi considerat copil, de a participa ca egal la varsta adultilor, spiritul de opozitie fata de cerintele adultilor spre a-si afirma personalitatea etc.
Pe de alta parte, nivelul mai inalt de gandire, intelegerea mai corecta a notiunilor morale, indreptarea spre scopuri inalte creeaza conditii pentru dezvoltarea sentimentelor morale.
Participarea preadolescentului la actiuni sociale, la viata colectivului clasei este mult mai profunda si diversa. De aici posibilitatea formarii corecte a sentimentelor de responsabilitate, onoare, respect, demnitate.
Sentimentele de solidaritate si cooperare se formeaza in preadolescenta ca o consecinta a unei vieti de grup mai bine organizate.
Sentimentele de prietenie au o baza mai complexa:comunitatea de interese, de nazuinte, verificate prin activitatea desfasurata in comun. Mandria, politetea, respectul sunt apreciate prin efectele lor in comportare, prin rezultatele pe care le au asupra vietii grupului.
Sentimentele morale ale adolescentului sunt determinate de participarea lui la viata sociala mai complexa, dar si de conceptia lui despre viata.
Adolescentul este preocupat de probleme sociale, de alegerea profesiei, de viitorul sau.
In preadolescenta si adolescenta la formarea sentimentelor morale contribuie alaturi de experienta directa, contactul cu arta , cu experienta altora.
In literature beletristica, in muzica, pictura, sculptura, tinerii cunosc sentimente morale traite de altii, redate prin imagini artistice, capabile se declanseze trairi emotive.
Activitatea in clasa, excursiile, serbarile scolare, intrecerile cultural artistice si sportive, realizarea de proiecte, in cadrul carora se stabilesc relatii sociale reale cu colegii, cadrele didactice etc. constituie principalul mijloc de formare de sentimente morale trainice si eficiente.
Educatia morala nu se poate margini numai la formarea constiintei ci trebuie sa formeze si deprinderi de comportare morala corespunzatoare principiilor si convingerilor morale.
Primele deprinderi insusite de copil se datoresc imitarii persoanelor din jur. Copilul observa cum actioneaza si se comporta cei din jur, in special parintii, si repetand ceea ce vad si aud isi formeaza deprinderi. Exemplul comportarii parintilor si educatorilor este copiat si de copii. Dar imitatia nu este decat un mijloc spre a purta pe copil spre scopurile superioare ale educatie morale. El este util in masura in care il ajuta pe copil sa se socializeze, sa se debaraseze de instincte.
Imitatiei i se adauga treptat stimuli verbali:ordine, interdictii, sfaturi, rugaminti in legatura cu efectuarea unei activitati si repetarea ei.
Indrumarile date de parinti si de cadrele didactice il ajuta pe copil sa-si perfectioneze activitatea.
Astfel se formeaza deprinderea de a se ridica in picioare cand i se adreseaza profesorul, a multumi cand i se ofera ceva, venirea la timp la scoala, ingrijirea cartilor, imbracamintei etc.
Controlul efectuat de adulti asupra modului cum isi indeplineste obligatiile contribuie la consolidarea deprinderilor. Deasemenea, aprecierile(lauda, dojana) stimuleaza pe copii sa repete o activitate si sa-I imbunatateasca performantele. Controlul si aprecierile sunt efectualte mai intai de parinti apoi de educatori si de prieteni.
Deoarece deprinderile si obisnuintele morale se formeaza greu si cer o necontenita lupta a omului cu sine insusi si cu tentatiile externe, e bine sa nu fie antrenati elevii dintr-o data in elaborarea unui numar mare de asemenea cerinte. Sa li se propuna un numar restransde cerinte, dar acestea sa fie urmarite perseverent pana li se consolideaza bine, iar dupa aceea se poate trece la formarea altor deprinderi.
Convingerile si sentimentele capata dezvoltare fireasca in atitudini. Exista o anumita apropiere intre atitudini si sentimente in sensul ca unele sentimente, dobandind un grad ridicat de stabilitate si generalizare capata caracterul de atitudini. Totusi atitudinea se deosebeste de sentiment prin gradul ei de generalizare, prin continutul ei cognitive(idei, convingeri)pe care-l presupune in mai mare masura, ca si prin obiectul atitudinii care poate fi mai abstract.
Potrivit definitiilor data de psihologie, atitudinea este o predispozitie psihica de a actiona intr-un chip caracterisic fata de datele si evenimentele realitatii.
Atitudinea se dezvaluie in conduita, in gesturi, miscari, privire, voce, postura etc. Atitudinea este cauza sau cel putin conditia unui comportament deschis.
Daca reusim sa cunoastem convingerile si atitudinile unei personae putem prevedea cu o anumita probabilitate modul ei comportare in viitor.
Bazele unei comportari corecte se formeaza in familie care este deschisa la cerintele societatii. De aceea familia, ca si scoala, isi propune sa dezvolte copilul sub aspect intelectual, moral, fizic, estetic, afectiv etc.
Fata de influentele educative ale scolii, educatia din familie are unele trasaturi specifice. Atmosfera afectiva din familie(dragoste si atasament, devotement si spirit de sacrificiu) nu poate fi creata in scoala. Aceasta atmosfera deschide adanc sufletul copilului la indrumarile date de parinti.
O familie poate fi un bun mediu educativ daca exista un climat sanatos, daca intre membrii ei sunt relatii de intelegere, respect, intrajutorare.
Buna educatie a copilului este asigurata daca parintii traiesc in armonie, duc o viata cinstita, corecta.
O familie este un colectiv sanatos daca actioneaza unitar asupra copilului. In asemenea familii indrumarile care se dau copiilor sunt luate de comun acord de parinti. In mod obisnuit o familie cu mai multi copii este un mediu educativ mai bun decat cea cu un singur copil. Copilul unic sta in centrul preocuparilor familiei care ii satisface adesesa toate gusturile si creeaza conditii ca el sa devina capricios, mofturos, egoist.
O familie este un bun mediu educativ daca parintii au autoritate asupra copiilor: situatia economica ajuta sa satisfaca strictul necesar membrilor sai.
Familia are sarcina de a contribui si ea la educarea estetica a copilului. Parintii pun pe copil in contact cu frumosul din natura, din viata sociala, traditi populare. Familia devine consumatoare de arta audiint si vizionand aceleasi emisiuni, citind aceleasi carti.
Concluzia este ca nu exista domenii ale educatiei unde familia sa nu-si aduca o contributie de seama.
Adesea urmele acestei educatii raman pentru intreaga viata. In familie gaseste o atmosfera de dragoste, incredere si incurajare care formeaza un climat de liniste si ceritudine pentru viata lui pe care n-o poate inlocui sau crea o alta institutie.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Tag-uri: formare, sentimente, atitudini, viata sociala, educare |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 24 January '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :