Statistics:
Visits: 1,216 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Referat despre organizarea sociala si politica, profetii in cultura ebraica - a treia parte
Q: | Intreaba despre Referat despre organizarea sociala si politica, profetii in cultura ebraica - a treia parte |
Intr-adevar, incepand chiar din timpul lui David (dar mai ales in timpul domniei lui Solomon) se constituisera proprietati funciare intinse, pe care se lucra in conditii foarte grele.
Aparatul justitiei devenise tot mai dur si mai corupt; egoismul si arbitrarul, setea de acaparare si avaritia bogatilor sporeau continuu, in timp ce religia oficiala pretindea tot mai insistent sa se respecte formele exterioare, ceremoniile fastuoase, neglijand in schimb, din ce in ce mai mult, morala practica si viata spirituala simpla, sincera, autentica. Profetii erau reprezentantii cauzei celor oprimati; pledau cauza saracului si a nedreptatitului impotriva opresorului sau. Dar ei nu urmareau o schimbare de fond a raporturilor sociale, ci pretindeau doar respectarea moralei, a drep tului, a justitie i sociale; respectarea drepturilor si demnitatii umane a saracului, a vaduvei, a orfanului.
Pledand pentru dreptate, profetii reeditau morala severa a nomadului, exprimau nostalgia relatiilor de viata de odinioara. Cautau sa reintroneze etica de viata practica si conceptiile tribale care consi derau monarhia ca o nefasta institutie de import, straina adevaratului spirit ebraic, cel al stramosilor. Nu predicau o doctrina noua, ci o reintoarcere la cea veche. Amos, de pilda (dar si alti profeti), nu atribuia aproape nici o valoare practicilor cultului, afirmand in schimb ca divinitatea ii cere omului doar o conduita morala perfecta.
Pe de alta parte, formuland in discursurile lor o viziune generala asupra istoriei a istoriei universale si, in particular, a istoriei evreilor profetii au interpretat faptele epocii, din Israel si din intreaga lume a Orientului Apropiat, ca integrandu-se intr-un plan general si sistematic al divinitatii supreme. (O conceptie noua, cu totul necunoscuta la alte popoare ale antichi tatii). Yahwe insusi a ales regatul lui Israel ca centru al istoriei lumii, deci al desfasurarii ghidului, judecatii si hotaririi sale divine.
Bineinteles ca nu acest „iudeocentrism" teologic si istoric care insa a actionat puternic asupra maselor si a exercitat o influenta de lunga durata in istoria poporului evreu este ceea ce confera o anumita grandoare institutiei profetismului; ci patetica sa pledoarie pentru justitie si moralitate, cu nota sa implicita de umanitate.
Aparatul justitiei devenise tot mai dur si mai corupt; egoismul si arbitrarul, setea de acaparare si avaritia bogatilor sporeau continuu, in timp ce religia oficiala pretindea tot mai insistent sa se respecte formele exterioare, ceremoniile fastuoase, neglijand in schimb, din ce in ce mai mult, morala practica si viata spirituala simpla, sincera, autentica. Profetii erau reprezentantii cauzei celor oprimati; pledau cauza saracului si a nedreptatitului impotriva opresorului sau. Dar ei nu urmareau o schimbare de fond a raporturilor sociale, ci pretindeau doar respectarea moralei, a drep tului, a justitie i sociale; respectarea drepturilor si demnitatii umane a saracului, a vaduvei, a orfanului.
Pledand pentru dreptate, profetii reeditau morala severa a nomadului, exprimau nostalgia relatiilor de viata de odinioara. Cautau sa reintroneze etica de viata practica si conceptiile tribale care consi derau monarhia ca o nefasta institutie de import, straina adevaratului spirit ebraic, cel al stramosilor. Nu predicau o doctrina noua, ci o reintoarcere la cea veche. Amos, de pilda (dar si alti profeti), nu atribuia aproape nici o valoare practicilor cultului, afirmand in schimb ca divinitatea ii cere omului doar o conduita morala perfecta.
Pe de alta parte, formuland in discursurile lor o viziune generala asupra istoriei a istoriei universale si, in particular, a istoriei evreilor profetii au interpretat faptele epocii, din Israel si din intreaga lume a Orientului Apropiat, ca integrandu-se intr-un plan general si sistematic al divinitatii supreme. (O conceptie noua, cu totul necunoscuta la alte popoare ale antichi tatii). Yahwe insusi a ales regatul lui Israel ca centru al istoriei lumii, deci al desfasurarii ghidului, judecatii si hotaririi sale divine.
Bineinteles ca nu acest „iudeocentrism" teologic si istoric care insa a actionat puternic asupra maselor si a exercitat o influenta de lunga durata in istoria poporului evreu este ceea ce confera o anumita grandoare institutiei profetismului; ci patetica sa pledoarie pentru justitie si moralitate, cu nota sa implicita de umanitate.
Tag-uri: cultura ebraica, profet, organizare sociala |
- Care au fost factorii si etapele romanizarii Daciei (8310 visits)
- Zeita Atena (7428 visits)
- Spartanii si modelul lor de educatie (5904 visits)
- Legenda regelui Arthur (5397 visits)
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor (5222 visits)
- Politica externa a lui Vlad Tepes (5134 visits)
- Personalitatile culturale ale perioadei interbelice (4812 visits)
- Cauzele revolutiei de la 1848-1849 (4710 visits)
- Tutankhamon, cel mai celebru faraon egiptean (4604 visits)
- Politica interna a lui Stefan cel Mare (4501 visits)
- Politica interna a lui Vlad Tepes (4460 visits)
- Ghilgames (4381 visits)
- Zeul Hermes (4375 visits)
- Familia in perioada medievala (4314 visits)
- Importanta Revolutiei Franceze (4054 visits)
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Anahita
- Castigarea independentei Tarii Romanesti de catre Mihai Viteazul
- Problema nationala in Transilvania si Banatul aflate sub stapanire straina
- Problema nationala in Bucovina, Dobrogea si Basarabia aflate sub stapanire straina
- Activitatea " monstruoasei coalitii " si declinul domniei lui Cuza
- Rolul istoric al lui Alexandru loan Cuza
- Raporturile dintre Atena, Persia si Sparta in perioada posterioara pacii lui Antalcidas
- Marea Piramida, apogeul arhitecturii ehiptene
- Emanciparea Moldovei lui Stefan cel Mare de sub suzeranitatea Poloniei
- O caracterizare generala a secolului al XVI-lea
- Care era situatia internationala inainte de izbucnirea rascoalei conduse de Gheorghe Doja
- Mestesugurile si comertul intern in lumea romaneasca in secolele XIV si XV
- Razboaiele ruso-austro-turce pe teritoriul Tarilor Romane si consecintele lor
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus-partea 2
- Razboiul impotriva samnitilor purtat de romanii condusi de generalul Dentatus
- Sistemul tetarhic antic de conducere
- Constantinopol, capitala lui Constantin cel Mare
Categorie: Istorie si Civilizatie - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)
Data Adaugarii: 03 January '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :