FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 3,824
Votes: 1
Fame Riser
          
Fame Rank
10
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Rolul educatiei civice in promovarea valorilor democratice

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   dezvoltare   nevoi speciale   discriminare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   marginalizare   drepturi   formare   copii cu ces   personalitate   cultura   deficiente   libertate   violenta  

All Tags

Famous Forum

 

Rolul educatiei civice in promovarea valorilor democratice

 Q:   Intreaba despre Rolul educatiei civice in promovarea valorilor democratice       
Rolul educatiei civice in promovarea valorilor democratice Ideea educaţiei civice a apărut în mintea adulţilor atunci când aceştia au simţit nevoia să transmită urmaşilor experienţa dobândită, cu scopul de a-i forma pentru viaţă, ca buni cetăţeni.

Istoria educaţiei, în aria geografică europeană începe cu Orfeu, eroul care a fost un educator original, izbutind prin farmecul cântecelor sale să înduioşeze inimile oamenilor. Aceasta este însă numai o legendă.

Primele şcoli au avut ca scop educativ pregătirea copiilor pentru a deveni buni cetăţeni, pentru conducerea statului şi buni militari, pentru apărarea lui. Morala se realiza cu ajutorul lecturilor din operele scriitorilor.

Dezvoltarea moral-civică avea ca scop formarea unor trăsături de caracter ca: stăpânirea de sine, cumpătarea, respectul pentr u dreptate şi lege şi venerarea divinităţii. Disciplinele care-l pregăteau pe şcolar pentru viaţa socială erau: gimnastica, muzica, literatura, retorica şi filosofia.

Cercetările de psihopedagogie atestă faptul că formarea profilului moral al personalităţii este un proces îndelungat care îşi are originea în familie, se continuă în întreaga şcolaritate şi se consolidează pe tot parcursul devenirii umane.

Cunoaşterea procesului formării conştiinţei şi conduitei morale, a relaţiei dintre latura morală şi celelalte aspecte ale educaţiei, a rolului diferiţilor factori în formarea convingerilor, sentimentelor şi obişnuinţelor morale trebuie să stea în atenţia specialiştilor, dar şi a învăţătorilor.

La intrarea în şcoală, copilul dispune de o oarecare experienţă de viaţă care poate fi valorificată, dar acest lucru nu este suficient. Învăţătorul trebuie să-l introducă pe elev în universul valorilor reale, să-l facă să înţeleagă semnificaţia acestora, să dobândească capacitatea de a distinge ceea ce este frumos, bun, adevărat.

Pentru ca aceste cunoştinţe să se transforme în conduite, se impune cu necesitate ca acestea să fie însoţite de anumite trăiri afective, ca suport energetic, componenta cognitivă şi cea afectivă fiind indispensabile în formarea conştiinţei morale, dar nu şi suficiente.

Formarea conştiinţei morale este un proces lung şi anevoios, iar transformarea acestuia în conduită presupune corelarea tuturor componentelor sale fundamentale: obiective, conţinut, metode, mijloace, forme de organizare, metode de evaluare. Îmbinarea tuturor acestora într-un sistem, desprinderea elementelor de bază, unitatea aspectului teoretic cu cel practic şi fundamentarea actului educaţional pe principii ştiinţifice reprezintă baza unei educaţii morale corespunzătoare.

În şcoala primară educaţia civică se predă într-o oră săptămânal atât la clasa a III-a cât şi la clasa a IV-a.

Această disciplină corespunde nevoii de a forma la elevi o conduită civică bazată pe cunoaşterea cotidiană a regulilor sociale, democratice într-un stat de drept.
Programa şcolară se bazează pe următoarele dominante:

- cunoaşterea de sine şi conştientizarea identităţii moral-civice a copilului;
- modelarea relaţiilor interpersonale şi a comportamentului în baza regulilor şi a criteriilor şi a civismului democrat;
- modelarea raporturilor cu natura şi cu societatea; conştientizarea, adecvată vârstei, a elementelor de ecologie.

În clasa a III-a se desfăşoară activităţi de initiere a şcolarilor mici în practicarea unui comportament civic, atât de necesar într-o societate democratică.
Educaţia civică la clasa a IV-a urmăreşte formarea la elevi a unei atitudini responsabile, active şi conştiente faţă de sine şi de persoanele din jur, faţă de mediul înconjurător.

Realizarea acestor obiective solicită învăţătorului profesionalitate în a selecta şi a organiza activităţi specifice particularităţilor psiho-sociale ale copiilor. Astfel, programa poate fi privită ca o sugestie, lăsând învăţătorului largheţea de a-şi îndeplini obiectivele conform situaţiilor create în mod concret. Acestea solicită crearea unui context afectiv plăcut participativ şi stimulativ pentru copii. Un astfel de climat stimulează afirmarea şi nu inhibarea disponibilităţilor individuale ale copilului. Numai astfel putem cunoaşte şi orienta cu discernământ valorile, temei pentru formarea unor oameni apţi cu iniţiativă şi spirit responsabil. În acelaşi timp se trezeşte şi se întăreşte regula dialogului, ca instrument de cunoaştere şi rezolvare a problemelor de viaţă într-o democraţie autentică.

În acest context învăţătorul devine modelul civic al copiilor, căruia îi sunt indispensabile eforturile de clarificare a obiectivelor didactice de optimizare a formulelor organizatorice şi participative, prin evitarea tendinţelor expozitive a îndoctrinării reproducerii ineficiente pentru cultivarea demnităţii şi libertăţii individuale. Pornind de la concret, intuitiv, situaţii de viaţă cotidiană, documente, fotografii, texte special alese, diapozitive, învăţătorul exersează la copii judecăţi de valoare prin care aceştia îşi evaluează experienţa de viaţă, îşi educă voinţa şi discernământul moral-civic.

Pentru a trezi interesul pentru cunoaşterea individualităţii şi exersarea climatului de cooperare angajată, se pot organiza: activităţi de joc, completarea unor chestionare, interpretarea lecturilor, utilizate cu tact şi măiestrie.

Problema valorilor morale ce se instituie ca factori de reglementare a conduitei prezintă o importanţa socială în democraţie. Conştiinţa morală determină conduita; ea are un conţinut psihic complex constituit din reprezentări, idei şi convingeri morale aliate cu sentimente şi atitudini morale. În totalitatea lor oglindesc cerinţe şi norme morale. Este necesară exersarea conduitei pentru a se dezvolta obişnuinţele de comportare corespunzătoare. La şcolarul mic volumul cunoştinţelor morale este restrâns; nu are formate unele noţiuni morale ca: „datorie”, „cinste”, „patriotism”. Se constată o lărgire a sferei noţiunii prin „ascultare”, copilul înţelegând o gamă întreagă de fapte morale: hărnicie, curăţenie, punctualitate, comportare civilizată. Este o moralitate de tip practic, prin imitaţie(văzând şi făcând). Treptat se valorifică experienţa de viaţă a copiilor prin atribuirea de roluri morale, lecturi cu conţinut etic, convorbiri, responsabilităţi. Astfel trec de la fapte şi valori elementare(recunoştinţa, respectul faţă de alţii şi faţă de sine) spre valori superioare: capacitatea de a hotărî, de a decide, de a acţiona singuri, etc. Repetarea sistematică prin exerciţiu conduce la obşnuinţele de comportare, iar respectarea normelor îi deprinde pe elevi cu ordinea. Conduita dobândeşte stabilitate şi permanenţă numai când imperativele externe devin interne.

De multe ori, este nevoie de multă răbdare pentru ca dintr-o stângăcie, din răsfăţ să iasă ceva nou şi curat.

Răspunderea cea mare pentru pregătirea elevului de clasa I o poartă părinţii care sădesc în sufletul copilului dragoste faţă de şcoală, faţă de educatorii săi. Este un adevăr faptul că unii părinţi greşesc inuflând frica şi teama de a-şi începe o nouă activitate(cea de şcolar). De aceea munca învăţătorului cu părinţii elevilor începe chiar din prima zi. Treptat, în întâlnirile periodice sunt dezbătuţi termeni precum: autonomie, brutalitate, chibzuinţă, disciplină, egoism, furt, grup, insucces, joc, lene, minciună, nesupunere, onestitate, prietenie, răspundere, sentiment, timiditate, voinţă.(ca un dicţionar al valorilor morale).

Munca educativă este o permanenţă. Obiectivele ei pot fi realizate în orice arie curriculară, dar şi prin activităţi extracurriculare.

Citirea şi povestirea unor lecturi literare precum: „La colţ”, de Tudor Arghezi, „Făt-Frumos din Lacrimă”, de Mihai Eminescu, „Un om năcăjit”, de Mihail Sadoveanu, „Guliver în tara piticilor ”, de Jonathan Swift, „Micul patriot padovan”, de Edmondo de Amicis, „Robinson Crusoe”, de Daniel Defoie, copiii vor beneficia de efectul educativ asemenea unor lecţii de etică morală. Se vor întâlni cu monologul bunicului, cu ameninţări şi pedepse care sfârşesc prin iertare, cu personaje pozitive şi negative care se luptă şi triumfă binele întărind credinţa în dumnezeu, cu portretul lui Niculăeş – copil lipsit de copilărie, învăţat cu greutăţile şi neczurile durerii, cu Guliver care prin forţa minţii reuşeşte să convieţuiască paşnic şi să comunice cu uşurinţă, cu micul patriot padovan a cărui tristă copilărie nu-l împiedică să-şi pună în evidenţă mândria, demnitatea, patriotismul şi nobleţea sufletească, dar şi cu Robinson Crusoe, care demonstrează, după 28 de ani de captivitate, că speranţa, credinţa şi lupta permanentă înseamnă reuşită sigură.
Recitarea poeziilor, potrivit tematicii abordate, este o plăcere pentru şcolarii mici şi trezeşte puternice sentimente patriotice, de bucurie, de dragoste de viaţă, de apreciere sau dezaprobare faţă de anumite atitudini(„Cântec” de George Coşbuc, „Dimineaţa” de Vasile Alecsandri, „Greierele şi furnica” de La Fontaine).
Dramatizarea reprezintă de fiecare dată o modalitate solicitată chiar de copii şi cu multe implicaţii benefice în plan instructiv-educativ. Atât în lecţiile de citire dar şi la serbările şcolare sau la sărbătorirea unor evenimente importante, elevii s-au deprins cu punerea în scenă a unor texte îndrăgite: schiţe, glume sau scenete cu conţinut satiric(„Vizită” de I.L. Caragiale).
Cunoaşterea şi utilizarea limbajului din sfera valorilor civice devine mai uşor de atins folosind forme activ-participative, plăcute, cu accent pe spiritul de competiţie.

Exemple:

a) rebus – utilizând termenii: rudenie, prietenie, colaborare, acceptare, competiţie, indiferenţă, respingere(relaţii).
b) concursurile – „drepturile copilului”, redactarea unui eseu, lucreare plastică, prezentarea unui afiş şi poster.
c) proverbe şi zicători

Un obiectiv al educţiei morale îl constituie educţia ecologică şi se exprimă prin ataşamentul faţă de plante şi animale, faţă de natură.
Natura este viaţa şi noi trebuie să ştim să o apărăm, luptând pentru menţinerea ei departe de efectele distrugătoare ale poluării.

Elevii sunt capabili:

- să hrănească păsările cu resturi de măncare;
- să confecţioneze căsuţe pentru păsărele;
- să îngrijească florile din apartament, gradina cu pomi şi flori.

Aşa vom fi mereu atraşi de frumuseţea şi prospeţimea locurilor pitoreşti ale peisajului nostru carpatin, de valurile înspumate ale mării, sub bolta azurie, de zborul lin şi cântecul nestingherit al păsărilor.

Iar soarele, cu calda-i alinare, să înveselească tot cuprinsul ca o binecuvântare.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: rol, educatie, valori democratice, promovare, orfeu, moral-civia



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 06 December '07


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :