" Când profesorii vor fi mai aproape de elevi, când vor dispare şi violenţa verbală şi gestul brutal, când se va renunţa la pedeapsă şi se va face apel la simţul demnităţii şi al raţiunii , când se va învetera nobleţea muncii , a cinstei şi a politeţei prin exemplul educatorilor atunci se va stabili un climat cu adevărat propriu educaţiei omului . "
D Teodosiu

În constelaţia cercetărilor pedagogice din ultimii ani se înscrie, prin rezultatele fructuoase obţinute , orientarea psihosocială în abordarea fenomenului educaţional. Această orientare s-a impus pe o parte , ca un recul la tendinţa individualizării şi tehnicizării exagerate a educaţiei, iar pe de altă parte ca un rezul tat firesc al valorificării , în cadrul pedagogiei, a cuceririlor sociologiei şi psihologiei sociale. Formarea personalităţii umane este , în aceeaşi măsură şi concomitent , un proces individual şi social.
Individual, întrucât se referă la un subiect concret, de la o anumită vârstă putându-se vorbi de autoformare; social, în sensul că se realizează într-un context situaţional dat, în care acţionează o multitudine de variabile exterioare care îşi pun amprenta asupra devenirii personalităţii umane.

Moralitatea, componentă fundamentală a personalităţii umane se manifestă în relaţiile individului cu ceilalţi, devenind premisă indispensabilă funcţionării acestora şi rezultat al tuturor influenţelor şi acţiunilor ce se exercită asupra omului de la cea mai fragedă vârstă.

Ne punem foarte des întrebări de tipul : " Cum să procedez ca să-l determin pe elev să aibă iniţiativă personală, fără să fie nepoliticos ?; Cum să-l ajut să aibă curajul moral fără să-şi piardă bunul simţ ? "
Răspunsul l-am găsit cu prilejul reactualizării particularităţilor educaţiei morale la vârsta şcolară mică ce stau sub semnul nivelului dezvoltării psihice a acestor copii. De această problemă s-a ocupat J. Piaget care a distins, în perioada copilăriei, două stadii:
•Stadiul realismului moral, corespunzător copiilor până la vârsta de 7 – 8 ani ( când relaţia dintre adult şi copil are un caracter unilateral , adultul reprezentând izvorul tuturor consemnelor şi obligaţiilor exterioare, copilul supunându-se acestuia în virtutea valorii ce i-o recunoaşte. Regulile de conduită sunt primite de copil ca un dat , ca o emanaţie a unei autorităţi exterioare )
•Stadiul cooperării corespunde din punct de vedere genetic vârstei 7 – 12 ani ( când respectul este reciproc, normele şi regulile morale se interiorizează şi devin mobiluri interne ale conduitei, urmare firească a unui proces de coordonare în care sunt antrenaţi ambii poli, fiecare dispunând de o relativă independenţă şi acţionând în virtutea unor tendinţe interne, a unei experienţe ce s-a sedimentat de –a lungul anilor.
Astfel , cunoscând faptul că prin intermediul normelor şi regulilor exterioare constrângerea încetează să fie o formă în sine, am pus în faţa elevilor modele, norme şi valori social afective distribuite în trei compartimente :
•Cunoaşterea de sine
•Relaţii cu alte persoane
•Relaţii cu mediul înconjurător
Concomitent cu multiplicarea elementelor conştiinţei şi conduitei morale materializate mai ales în reprezentări morale , expresie a experienţei de viaţă a copilului am insistat şi pe crearea unor condiţii favorabile apariţiei unor trăiri afective, iniţial sub formă de emoţii, apoi prin stabilizarea lor sub formă de sentimente morale . În acest sens au fost dirijate conversaţiile despre profesii , despre serviciile publice , tipurile de profesii din localitate . Jocurile, diferitele manifestări colective, serbările şcolare sunt alte elemente ce vin şi completează vastul câmp de investigaţie pedagogică menite să aclimatizeze, să tempereze şi să prelucreze toate informaţiile educaţionale.
Sub generice de tipul : " Spune-mi cu cine te însoţeşti ca să-ţi spun cine eşti !" , " Fapte pe măsura vorbelor " , " Am salvat viaţa unui copac " am căutat să definesc şi să conştientizez rolul prieteniei, să cultiv simţul răspunderii şi al muncii , autonomia , declinarea identităţii. Pentru aceasta am apelat la analiza unor fapte de viaţă , la lecturarea unor schiţe cu ţintă educativă directă , la o vizită, gen excursie şi la jocul didactic: " Corespondenţă "
" Părinţii noştri , prietenii noştri " , " Am şi eu două mâini" , " Câteva cuvinte despre profesiuni" sunt alte generice ce au antrenat diferite noţiuni morale şi au contribuit în mare măsură, la îmbogăţirea bagajului de reprezentări morale ( prin antrenarea elevilor în diverse acţiuni ) şi datorită mijloacelor didactice folosite : concurs de desene, dramatizarea " consiliului profesiilor , filmul didactic " Puiul" după Al. Brătescu Voineşti.
Însuşindu-şi noţiuni morale diverse, echipându-se cu multiple reprezentări morale, elevii au început să emită judecăţi morale corecte ( şi aceasta prin elaborarea unor criterii de apreciere a conduitei celorlalţi ) , care vor fi folosite şi în autoaprecierea propriei comportări
Dorim şi încercăm ca în cadrul acestor ore de educaţie civică , să fim " mai aproape de elevi" să picurăm mai multă omenie , mai multă iubire şi grijă pentru copii şi să formăm sufletele lor pe căi raţionale şi sentimentale , încât la fiecare pas să avem satisfacţia de a vedea triumfând bunul simţ şi superioritatea inimii .
În continuare vom prezenta câteva jocuri ce le-am folosit la clasă la lecţiile de educaţia civică :

1. PROCESUL

Scopul acestui joc constă în înţelegerea, definirea şi practicarea unor noţiuni moral – civice şi , în paralel, îmbogăţirea bagajului de reprezentări morale ce vor constitui adevăraţi piloni ai viitoarelor judecăţi morale .
Sarcina didactică : " rezolvarea " unor situaţii problematice ( ce ţin de morală ) prin formularea unor " acuzaţii" sau a unor "argumente" ce se opun "acuzărilor" .
Material didactic :o schiţă clădită pe un suport educativ cu bogate valenţe formative şi informative, cu personaje care acţionează diferit ;
Clasa se împarte în două grupe : "Acuzarea" şi ..Apărarea"
Desfăşurarea jocului :
După stabilirea grupelor, se va citi schiţa ( elevii fiind deja informaţi asupra sarcinilor didactice ce urmează a fi rezolvate ) , se explică cuvintele noi , se stabilesc personajele schiţei ce urmează să fie " judecate " şi " apărate" . Se va insista ca în timpul " duelului de replici " , să se scoată în evidenţă trăsături, noţiuni, modele morale .
Va fi recompensată echipa care s-a dovedit a fi foarte rapidă în replici şi a adus argumente deosebite, subtile .

2. RECONSTITUIE FAPTELE !

Putem folosi acest joc pentru verificarea şi consolidarea unor noţiuni morale atât de necesare în viaţă , şi , în paralel , pentru cultivarea perseverenţei, spiritului critic şi autocritic , etc.
Sarcina didactică : reconstituirea acţiunii pe care ar fi fost posibil s-o întâlnească în viaţă , folosind drept repere mici amănunte.
Material didactic : cartonaşe multicolore care cuprind informaţii de tipul : " ….era noapte " , " un ţipăt puternic… " , " necunoscutul…." , " chip blând ….., " duşman " .
Desfăşurarea jocului : Elevii sunt anunţaţi că au de reconstituit faptele unei nopţi , că au drept repere informaţiile scrise pe cartonaşe, iar presupusele întâmplări pe care urmează să le creeze, să fie inspirate din realitate, chiar din viaţa lor. De asemenea , personajele acţiunii să fie modele morale – pozitive şi negative , iar finalul să constituie o pildă, demnă de urmat .
Pentru ca să existe spiritul de joc, fiecare amănunt sau fapt real spus de elevii celor două echipe ( a şi b ) vor fi recompensaţi cu o bulină roşie, iar ideile mai puţin bune penalizate cu buline albe . Câştigă echipa care va avea cele mai multe buline roşii .

3. REÅ¢ETE RAPIDE

Scopul urmărit este consolidarea elementelor ce definesc adevărata prietenie, rolul prieteniei şi avantajele pe care le au cei care au prieteni .
Sarcina didactica constă în găsirea unor soluţii prin care se poate salva o prietenie , se poate ajuta un prieten , se poate găsi un prieten .
Materialul didactic : trei plicuri ce conţin trei scrisori , diferite ca stil , prin care cei trei expeditori solicită , de la elevii participanţi la joc, " reţete utile " ( expeditorii pot fi elevi din clasă , dar necunoscuţi de participanţi , ci numai de învăţătoare ) .
Desfăşurarea jocului : Se prezintă cele trei scrisori , fără să fie desfăcute . Recompensele ( în cărţi , rechizite ) vor fi arătate şi vor fi precizate condiţiile în care un elev poate primi recompensa : Cel care dă cele mai interesante " reţete " pentru prietenie va fi apreciat de expeditorul scrisorii analizate, care se va decomnspira la sfârşitul jocului oferind personal recompensa .
Deci , atenţie ! Se citeşte prima scrisoare :
Exemplu :
 Dragi prieteni,
Am un mare necaz : nu reuşesc să-mi găsesc un prieten adevărat . Am încercat şi totuşi …. Sunt o fire deschisă, prea vorbăreţ chiar . Îmi plac copiii şi tare mult doresc să am un priten. Ajutaţi – mă !
Reţete : " Caută să fi mai cumpătat la vorbă , învaţă să te joci acţionând civilizat ! "
" Fii mai puţin pretenţios ! Ai răbdare , cunoaşte mai bine copiii , partenerii de joc ! "
etc. 

4. ÃŽNLÄ‚TURÄ‚ MINCIUNA !

Jocul acesta urmăreşte viteza de reacţie a copiilor şi promptitudinea cu care aceştia pot face faţă unor întâmplări . , fapte nu tocmai bune , educarea în spiritul adevărului .
Sarcina didactică : să găsească replici cu care să se înlăture neadevărul pe care-l cuprind frazele celui ce inventează aşa zisele " minciuni" .
Material didactic : Ilustraţii, texte, ghicitori care pot constitui puncte de plecare în elaborarea unor idei nu tocmai adevărate .
Desfăşurarea jocului : Colectivul de elevi este împărţit în două grupe . Sunt invitaţi în faţa clasei doi reprezentanţi . Unul dintre ei are ca sarcină să povestească ceva în care să strecoare multe "minciuni " sau lucruri nu tocmai frumoase , politicoase. Cel de-al doilea trebuie să fie foarte atent şi să-şi oprească colegul din povestit ori de câte ori sesizează ceva şi în acelaşi timp , să găsească o soluţie prin care se poate înlătura minciuna .
Exemplu :
A : Ieri ,după ce am venit de la şcoală , pe la 12 , m-am apucat să-mi scriu la matematică şi apoi …………….
B : Stop ! Nu am avut de sris la matematică şi nu ţi- ai scris cum ai sosit de la şcoală , deoarece la 12 şi un sfert tu erai în parcul din faţa blocului . Deci , ieri , după ce am venit de la şcoală, m-am jucat ….
A : …am servit cina în perfectă linişte .
B : Stop ! Ai servit prânzul, sau mai bine zis ai făcut un adevărat scandal etc.

Aşadar , din discuţiile purtate cu elevii la orele de educaţie civică , am constatat nivelul cunoştinţelor lor şi ce înţeleg prin diverse noţiuni ca : adevărul , cuminţenia, bunul – simţ, curajul, buna cuviinţă, politeţea , etc. Prin jocurile desfăşurate , prezentându-le situaţii diverse , li s-au dat sarcini pentru a alege soluţia potrivită , demonstrând astfel dacă stăpânesc noţiunile , dacă au trecut prin filtrul propriului lor eu .
Şcoala trebuie să acţioneze direct ( prin influenţa exercitată de educator ) şi indirect ( prin conţinutul programelor ) , în vederea orientării tinerei generaţii spre moralitate ( virtute – înţeleasă ca acordul voinţei cu ideile morale , acordul dintre voinţă şi legea morală ; legea morală reprezentată după Herbant prin cinci idei : libertatea internă, perfecţiunea, bunătatea, răsplata , cinstea )
_{Sursa Imaginii: freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: educare, scolari, probleme

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 31 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---