“Pretul omului sta în iscusinta duhului sau şi în cinstea purtarii sale” - (proverb romanesc)

Educatia moral-civica urmareste formarea unui set de competente civice necesare pentru a face din copil un locuitor al cetatii, un bun cetatean. Privind personalitatea copilului - a micului cetatean – dintr-o dubla perspectiva temporala, putem constata:

I – din perspectiva PREZENTULUI:

- copilul este “cetateanul ucenic” care invata prin toate experientele lui sociale “mecanismele cetateniei”;
- el poate gresi în comportamentul sau, dar trebuie ajutata de catre adulti sa se corecteze;
- persuasiunea şi grija adultului, în special a educatorilor, pentru a modela cu rabdare si responsabilitate civica compor tamentul elevilor este, deci, dimensiunea numita PREZENT.

II – dimensiunea VIITORULUI:

- ne aminteste mereu ca asa cum vor forma copiii de astazi, asa vor fi cetatenii de maine.
- societatea isi reproduce în indivizii tineri, liniile de forta, idealurile, tendintele manifestate, dar mai ales pe cele latente ale generatiilor adulte, în speta ale parintilor;
- de aceea nici o societate nu este nedrepatatita sa se planga de indivizii sai, deoarece acestia sunt asa cum i-a format;
- o societate sanatoasa are în sine mecanisme suficiente de a asigura reproducerea de catre generatiile tinere, aceea ce are bun.
Bazele personalitatii copilului se pun în perioada scolara, care este perioada celei mai mari plasticitati a sistemului nervos. Tot acum se pun bazele trasaturilor de vointa şi caracter.

CONSTIINTA MORAL-PATRIOTICA este o componenta a acestui proces de lunga durata care trebuie inceput din frageda pruncie, dar la varsta scolara mica, mai ales în primele clase, inca nu se poate vorbi de o constiinta morala, intemeiata pe convingeri ferme ci doar de elemente ale constiintei morale individuale, care induc un anumit comportament al copilului.

Trebuie mentionat faptul ca elementul cognitiv are o mare importanta pentru intelegerea continutului notiunilor morale. Asa cum arata profesorul DUMITRU SALADE “elementul cognitiv nu poate determina prin el insusi conduita morala, desi este o conditie necesara, dar nu şi suficienta, dupa cum elementul afectiv nu este suficient pentru a determina insusirea normei morale”. Intelegerea notiunilor morale este strans legata de particularitatile de varsta şi individuale, de experienta de viata şi de orizontul spiritual al personalitatii.

Cercetarile psihologice arata ca scolarii de varsta scolara mica inteleg în mod diferit notiunile morale şi ca judecatile lor morale prezinta particularitati specifice în clasele I, II, fata de clasele III, IV. Progresul are loc treptata în clasele III-IV, urmand a se consolida la gimnaziu.

Astfel, formarea şi dezvoltarea constiintei patriotice se realizeaza pornind de la reprezentarile formate prin contactul cu mediul inconjurator. Pentru micul scolar notiunea de PATRIE are un continut concret, referindu-se la satul sau orasul natal, la natura cu care vine în contact, la familie, la limba pe care o vorbeste, la realitatile sociale care îl inconjoara. La intrarea în scoala, cei mai multi copii definesc notiunile morale: cinste, curaj, adevar prin aspecte concrete, uneori chiar nesemnificative. În primele clase, notiunile morale continua sa fie insusite “ ca notiuni empirice”. Astfel se explica faptul ca elevii confunda trasaturilwe morale: perseverenta cu incapatanarea, curajul cu indrazneala nesabuita, modestia cu timiditatea. Dar sunt bine cunoscute cazurile cand elevii stiu cu precizie ce este “permis” şi ce nu, ce este “bine” şi ce este “rau” şi, cu toate acestea, în faptele şi actiunile lor nu se conformeaza cerintelor aferente. De exemplu, el stie ca invatarea este utila şi necesara, dar nu-şi pregateste cu regulatitate lectiile sau ca “suflatul” sau ‘copiatul” sunt condamnabile şi cu toate acestea le practica. Asemenea discrepante, rezida în intelegerea eroanta a continutului şi sensului notiunilor de cinste, soidaritate, colegialitate, ajutor reciproc.

La varsta scolara mica, notiunile de PATRIE si PATRIOTISM au un continut restrans ÅŸi concret. Pe masura ce elevul isi insuseste cunostinte despre tara ÅŸi fapte de eroism ale stramosilor, despre realizarile oamenilor, aceste notiuni se contureaza cu tot mai multa claritate ÅŸi precizie.

Pe baza imbogatirii cunostintelor, elevii ajung ca la sfarsitul clasei a IV- a sa aiba o notiune clara şi bogata în continut despre patrie: “locul unde ne-am nascut, unde traim, unde am invata primul cuvant, unde am facut primii pasi, pamantul unde ne-am nascut şi crescut, meleagurile stramosesti pe care am copilarit”.

Atata timp cat copilul nu ia cunostinta de o noua morala el nu poate face din ea un principiu de viata. Cunoasterea normelor morale este o conditie a formarii unei conduite corespunzatoare.

Sub influenta procesului de invatamant se asimileaza elementele unor notiuni morale, cum ar fi: prietenie, sinceritate, respect, disciplina, patriotism.

De exemplu, în cadrul notiunii de PRIETENIE, elevul din clasele mici este tentat de aspectele exterioare, fizice, intamplatoare, afectiv-situative (se joaca impreuna, locuiesc în apropiere, merg spre scoala impreuna). Sporind volumul general de cunostinte el va fi capabil sa asocieze la portretul fizic şi unele elemente şi calitati morale propriu-zise. Procesul este similar şi pentru alte notiuni, dar trebuie sa avem în vedere urmatorul fapt: adeziunea afectiva a copilului fata de anumite situatii, de anumite conditii care nu sunt în totdeauna şi ce la mai semnificative din punct de vedere moral. De aceea se impune ca invatatorul sa conduca procesul educatiei morale în asa fel incat adeziunea afectiva a elevilor sa se indrepte spre situatii şi atribute pozitive fara a refuza sau ocoli pe cele negative, ci dimpotriva a le prezenta prin opozitie unele fata de altele.

Nu trebuie sa uitam ca intregul effort de educare a constiintei şi conduitei morale, pe parcursul scolaritatii tinde sa asigure deplasarea înfluentelor din exterior spre interiorul personalitatii elevilor.

Daca la inceputurile acestor influente actioneaza mai mult anteritatea sau exemplul parintilor, invatatorului, cu timpul se produce emanciparea progresiva a elevului ca subiect moral datorita exteriorizarii cerintelor morale. Asa cum invatarea se transforma intr-o”autoinvatare“ educarea morala se transforma intr-un autentic proces de autoeducare a elevilor care ca viitori cetateni cu dragoste de patrie.

Fiind preocupata sa determin cat mai concret particularitatile fenomenului intelegerii principalelor notiuni cu care se opereaza în procesul formarii morale a scolarului mic am aplicat un “chestionar” cu privire la semnificatia notiunilor: ADEVAR, MINCIUNA la cele patru clase de elevi din seria mea (actualmente în clasa a IV-a) de-a lungul celor patru clase.

Centralizand şi sintetizand exprimarile elevilor am constatat, în primul rand ca modul de intelegere a continutului notiunilor de ADEVAR-MINCIUNA de catre elevii din clasa I se deosebeste vizibil de cel al elevilor din clasele III-IV. Se observa caracterul concret-intuitiv mai pronuntat al intelegerii notiunilor de catre elevii de clasa I, în comparatie cu cel al elevilor din clasele mai mari. Daca în clasa a III-a, generalizarea incepe sa-şi faca aparitia, elevii clasei a IV-a se ridica la o intelegere mai logica a sferei notiunilor.
_{sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: educatie, patrie, cetatean, respect, democratie, comportament, adevar, minciuna

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 29 November '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---