Din punct de vedere valoric, normele morale şi prescripţiile juridice trebuie să subordoneze toate celelalte valori : profesionale, fizice, estetice, ecologice. Aceste valori sunt inoculate încă din copilărie, pe ele construindu-se toată structura personalităţii. Încă din copilărie sunt implementate în conduita individului anumite norme care sunt expresia sintetică a unor cunoştiinţe, sentimente, convingeri şi voinţă morală. Ceea ce educaţia formală şi informală urmează să desăvârşească sub forma caracterului moral constituie o coştientizare a moralităţii şi civismului ca dimensiuni ale unei personalităţi autentice.

Familiarizerea de timpuriu a copilului cu sensul unor noţiuni ca : bine – rău ; permis – interzis ; minciună – sinceritate ; dre pt – nedrept ; cinstit – necinstit ; etc. Reprezintă piatra de temelie a unei conduite morale şi civice reale la care tinde tânărul în dezvoltarea sa.

Între componentele educaţiei, cea moral civică ocupă un loc deosebit datorită rolului pe care-l joacă în afirmarea şi integrarea în societate. Comportamentul moral – civic se bazează pe cunoştinţe, sentimente, convingeri, deprinderi şi obişnuinţe, o voinţă puternică, încât urmărirea şi formarea acestora pretinde nu numai un program bine articulat ci şi un sistem coerent de metode şi procedee prin care să putem preveni apariţia unor eventuale obstacole şi să asigurăm realizarea la nivel ridicat a tuturor obiectivelor urmărite.

Educaţiei morale îi revine misiunea să ridice valoarea omului, a umanismului şi civismului şi să facă din fiecare om o valoare supremă. Aceasta înseamnă accentuarea obligaţiilor morale şi civice, întărirea calităţilor care definesc profilul moral al unei persoane ca : demnitate, solidaritate, responsabilitate, încredere, toleranţă, respect reciproc, apărarea binelui, a dreptăţii, a cinstei. Educaţia trebuie să ajute fiecărui tânăr să – şi dezvolte conştiinţa morală, să şi-o pună de acord cu faptele, cu exigenţele colectivităţii şi cu conştiinţele altora.

Educaţia morală trebuie să se desfăşoare în acord cu evoluţia morală a individului şi cu creşterea exigenţelor comunităţii, într-o concordanţă deplină.

Formarea unui comportament moral – civic pretinde o metodologie şi o strategie complexă variată, dinamică şi adecvată numeroaselor componente care trebuie formate şi dezvoltate. Nu atât numărul metodelor şi procedeelor utilizate în acest proces reprezintă o dificultate, cât integrarea lor într-un sistem, articularea lor într-o metodologie flexibilă, adaptabile diverselor situaţii în care se găseşte învăţătorul şi elevul.

Principalele metode care stau la dispoziţia oricărui cadru didactic sunt : povestirea, explicaţia morală, prelegerea morală, convorbirea morală, dezbaterile morale, problematizarea, studiul de caz, exemplul, exerciţiul moral, aprecierea şi sancţionarea sau aprobarea şi dezaprobarea. Abilitatea şi măiestria educatorului îl vor ajuta să adapteze fiecare procedeu sau metodă la specificul situaţiei pe care o are de rezolvat. Metodele verbale se îmbină cu cele practice. Aprobarea şi dezaprobarea se pot succeda uşor, după cum metoda explicaţiei poate urma un exerciţiu sau un exemplu, sau analiza unui caz.

Domeniul educaţiei moral – civice este delicat şi de aceea cere competenţă şi artă pentru a soluţiona numeroasele probleme pe care le ridică formarea profilului moral al unui elev. Aceasta înseamnă că un cadru didactic trebuie să ştie şi să aleagă şi să folosească cu măiestrie metodele care – i pot oferi şansele cele mai mari de succes.

Educatorul nu va uita nici un moment că această bogată metodologie va trebui să fie permanent însoţită de exemplul său personal, de atitudinea ireproşabilă din punct de vedere moral şi civic în toate împrejurările. Uneori valoarea şi eficienţa unei metode este consolidată sau slăbită tocmai de această atitudine personală a educatorului.

Cadrul organizatoric al educaţiei moral – civice are valenţe formative importante în cazul utilizării metodelor cu abilitate. Se face necesară evaluarea nivelului educaţiei morale şi civice a fiecărui elev, pentru a putea supraveghea şi dirija permanent acest proces cu privire specială la realizarea unităţii dintre conştiinţă şi conduită. „Elitele morale sunt mai presus decât cele intelectuale pentru a-i încuraja pe elevi în autoformarea lor moral – cetăţenească” spunea Petre Ţuţea.
_{Referinte:
-Antonescu, G.G. „Educaţia morală şi religioasă în şcoala românească”, Bucureşti, E.C.R. 1937.
-Cătineanu T. „Elemente de etică”, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1982, 1987
-Grigoraş, „Personalitatea morală”, Bucureşti E.S.E. 1982
-Piaget „Judecata morală la copil” Bucureşti, E.D.P. 1980
-Salade, D. „Educaţia morală – nucleul formării adevăratei personalităţi”Studia Universitatis Babeş – Bolyai, Cluj, nr.1-2, Seria Psychologia – Paedagogia.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: moralitate, civism, educatie, norme morale, educatoare, scoala, copii

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 16 December '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---