Orientările teoretice şi metodologice cu privire la problematica familiei, în general, şi a celei conjugale se situează pe poziţiile psihologiei sociale, avand în vedere că esenţa structurii, şi funcţionării familiei este psihosocială. Dimensiunea biologică (sexual-procreativă) primară şi definitorie pentru cuplul conjugal se încadrează intim sistemului psihosocial familial, sexualitatea fiind ea însăşi o punere în situaţie relaţional-comunicaţională şi un act de cultură afectivă.

Sistemul de valori care determină viaţa sexuală a unui cuplu realizează un echilibru între sistemul fiziologic şi sistemul psihosocial. în acord cu F. Kunkel, căsătoria poate fi considerată ca „tensiunea polară dintre bărbat şi femeie, realizată şi desfăşurată în activitatea perechii, ca o componentă unitară a mediului social".

Majoritatea specialiştilor în problemele familiei relevă ca o dimensiune constantă poziţia psihosocială aparte, de configuraţie relaţională bazată pe interacţiune mutuală a acestei forme de comunitate umană, „singura care de-a lungul istoriei nu are şansa de a dispărea" (M. Mead).

Esenţa funcţională a cuplului conjugal se dezvăluie ,în interacţiunea de tip bilateral, veritabilă combinaţie socioafectivă dătătoare de seamă despre istoria schimburilor emoţionale şi relaţionale dintre soţi", în care conduitele, individuale suportă transformări esenţiale, tinzand să fuzioneze într-un tot interpersonal, sau, dimpotrivă, să sa diferenţieze sau să se separe.

---

Tag-uri: familie, cuplu, societate, relatii

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 29 August '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---