Bazată pe o viziune istorică asupra cadrelor normative, abordarea instituţională a familiei se ocupă de delimitarea acţiunilor acesteia şi a importanţei lor pentru societate. Această orientare teoretică oferă mai mult o viziune exterior-formală asupra familiei, pierzand din vedere maniera în care interacţionează indivizii, modul în care se iau deciziile, opiniile şi sentimentele în cadrul grupului familial.

Un studiu elaborat din această perspectivă îi aparţine lui K. Zimmerman (1947), care formulează explicaţii numai asupra schimbărilor majore ce survin la nivelul familiei şi al funcţiilor sale în diverse societăţi, într-o perspectivă comparativă. Murdock (1759) şi Joode (1963) fac referiri la rolul conjugal şi situaţia femeii din Asia şi Africa, iar Linda Mulligan (1972) cercetează rolul soţiei în diferite stadii de dezvoltare a familiei şi societăţii într-o viziune comparativă pentru diferite culturi.

De dată mai recentă, studiile lui S. Durganand şi B. Shalini (1985) analizează trei tipuri diferite de structuri familiale în India (familii monogame, familii poliandrice şi mixte-poliginandrice), sesizand diferenţe psihologice în dezvoltarea copiilor în corelaţie cu tipul de structură familială de apartenenţă.

---

Tag-uri: familie, cuplu, societate, relatii

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 16 August '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---