Grupare radicală de stânga, iacobinii au impus un regim de teroare, dictatorial. S-a emis chiar o Lege a suspecţilor (17 iulie 1793) în virtutea căreia mulţi au fost decapitaţi. Măsurile au fost drastice însă au restabilit ordinea şi disciplina în Franţa.

Liderul iacobin Robespierre, supranumit "Incoruptibilul," a dezlănţuit teroarea. Căderea lui, la 27 iulie 1784, semnifica sfârşitul dictaturii şi revenirea la stabilizarea cuceririlor revoluţionare. A fost instaurat Directoratul (1795-1799) constituit din cinci directori, care deţineau puterea executivă. Directoratul şi-a impus autoritatea bazându-se şi pe forţa armatei franceze. Această epocă va lua sfârşit în urma loviturii de stat a lui Napo leon Bonaparte, în noiembrie 1799.

Revoluţia franceză nu a soluţionat problemele primordiale şi anume, crearea unui echilibru între executiv şi legislativ sau rezolvarea conflictului dintre partizanii monarhiei absolute sau parlamentare şi susţinătorii Republicii. A avut însă, un rol extraordinar în formarea principiilor democratice şi în trezirea sentimentelor naţionale la popoarele oprimate, care au început să-şi gândească independenţa.

---

Tag-uri: istorie, civilizatie, antichitate

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 07 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---