FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 647
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   dezvoltare   nevoi speciale   discriminare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   marginalizare   drepturi   formare   copii cu ces   personalitate   cultura   deficiente   libertate   violenta  

All Tags

Famous Forum

 

Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale

 Q:   Intreaba despre Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale       
Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale Moto: "Educaţia pentru cetăţenie democratică înseamnă învăţarea comportamentului democratic printr-o diversitate de experienţe şi practici sociale" ( Bâzea C. , 2000)

Prin activităţi compexe şi de lungă durată, şcoala pregăteşte pe viitorul cetăţean pentru o societate democratică. Adjectivul “democratică” arată că este vorba despre o cetăţenie bazată pe principiile şi valorile pluralismului, întâietatea legii, respectarea demnităţii umane şi a diversităţii culturale ca bogăţie. Astfel, conceptele de participare, democraţie sau cetăţenie participantă par să fie tot mai recunoscute ca fiind vitale pentru viitorul vieţii noastre împreună. Se pune problema locului nostru în societate, a contribuţiei noastre la dezvolt area ei la orice nivel, dincolo de faptul de a vota. Reducerea obstacolelor la participare, în special a obstacolelor socio-economice, reprezintă o parte integrantă a oricărei strategii menite să întărească cetăţenia într-o societate democratică. Cetăţeanul este o persoană care are drepturi şi îndatoriri. El trebuie să le cunoască. Primul drept este acela de a participa la stabilirea legii, iar prima îndatorire - aceea de a respecta legea, exercitându-şi libertatea, organizându-şi relaţiile cu ceilalţi în cadrul definit de lege. Cetăţenia într-o societate democratică implică autonomia individului, moderată de responsabilităţi şi de cunoaşterea obligaţiilor juridice şi morale pe care le presupune viaţa împreună şi respectarea celuilalt.

Formele educaţiei pentru cetăţenie democratică pot fi :

• Educaţia formală- învăţarea sistematică, structurată şi gradată cronologic, realizată în instituţii specializate (grădiniţe, şcoli, universităţi), de către un personal specializat.
• Educaţia non-formală- activităţi educative desfăşurate în afara sistemului de învăţământ de către diferite instituţii educative.
• Educaţia informală- experienţe de învăţare spontană, cotidiană, existenţială, desfăşurate în medii culturale care nu au educaţia ca scop principal.

În cadrul procesului instructiv-educativ din şcoală se urmăreşte, pe lângă înarmarea elevilor cu instrumentele muncii intelectuale, şi educarea viitorului cetăţean, care va îndeplini roluri multiple: părinte, profesionist într-un sector social, alegător, contribuabil, producător de valori, cumpărător, vânzător. Cadrul didactic poate fi considerat un personal specializat în măsura în care acesta doreşte să se implice, să caute metode, modalităţi şi să pregătească activităţile. Nucleul educaţiei pentru cetăţenie democratică îl reprezintă formarea copiilor, tinerilor şi adulţilor pentru a deveni cetăţeni activi, responsabili.

În exercitatrea rolurilor, ca şi în activităţile sale sociale, cetăţeanul este pus deseori în situaţia de a-şi regla acţiunile în raport cu mai multe concepte şi idei cu rol de repere comportamentale. Aceste repere trebuie să se constituie în obiective educative ce implică prezenţa unor obiecte de învăţământ ca educaţia cetăţenească, dar şi prezenţa unor lecţii sau activităţi speciale organizate in cadrul lecţiilor de dirigenţie sau a activităţilor extracurriculare.

Obiective ale educaţiei pentru cetăţenie democratică pot fi:

1. Dezvoltarea capacităţii de comunicare-dialogare:
Pentru aceasta este necesară invăţarea-exersarea dialogului cu:

• părinţii;
• cadrele didactice;
• autorităţile publice locale;
• eventuali sponsori ai acivităţilor organizate;
• manageri ai unor întreprinderi economice de stat sau private.

2. Cunoaşterea şi exercitatrea drepturilor de cetăţean al unui stat de drept:
Elevii vor căpăta informaţii şi vor desfăşura activităţi de înţelegere-exercitare a
drepturilor:

• dreptul la vot;
• dreptul la muncă;
• dreptul la liberă asociere;
• dreptul al libera circulaţie;
• dreptul la informaţie;
• dreptul la instruire;
• libertatea conştiinţei;
• libertatea religioasă;
• evaluarea corectă a unor situaţii (economice, sociale, politice, culturale);
• evaluarea corectă a unor persoane cu care vin în contact (părinţi, profesori, colegi, reprezentanţi ai partidelor);
• dreptul de a negocia în nume propriu sau în numele unei organizaţii în cazul în care a fost desemnat de aceasta;
• cunoaşterea şi respectarea drepturilor cetăţeneşti ale tuturor locuitorilor ţarii fără deosebire de rasă, etnie, religie;
• cunoaşterea drepturilor specifice copiilor.

3. Cunoaşterea valorilor democraţiei; stăpânirea unui limbaj minimal pentru exercitarea drepturilor civice într-un stat de drept:

La această grupă de vărstă (9-14 ani), vor fi introduşi treptat termenii:

• democraţie, feedback şi interacţiune socială;
• societate civilă (organizaţii nonguvernamentale, sindicate, mass media);
• societate deschisă;
• separarea puterilor în stat (executivă, judecătorească, legislativă);
• instituţiile aferente puterilor respective- negociere-mediere;
• rezolvarea conflictelor prin negociere-mediere;
• drepturile omului;
• toleranţă;
• sisteme electorale-majoritate simplă, absolută;
• reprezentativitate;
• carnet de muncă;
• drepturi slariale- contractuale; tranziţie.

4. Conştientizarea elevilor în legătură cu statutul lor. Ei trebuie să înţeleagă:
• Locul pe care îl ocupă în societate sau într-un grup social în raport cu adulţii-profesori, părinţi, reprezentanţi ai autorităţilor publice, patroni din localitate, tineri etc.;
• Propria condiţie materială (situaţia familiei şi tendinţele sale, dorinţa de independenţă materială, care se poate dobândi prin propriile forţe), alături de condiţia intelectuală (nivelul de cultură generală şi profesională, nivelul abilităţilor).

5. Cunoaşterea sistemului de valori al societăţii umane, ca urmare a evoluţiei istorice a omenirii.
Dintre acestea: valori teoretice ( conţinutul noţiunilor de bine, adevăr, frumos), religioase, ştiinţifice, estetice, morale, politice şi crearea unui sistem corect al valorilor.

6. Cunoaşterea valorilor culturale ale poporului român şi ale altor popoare.
Vor fi organizate activităţi pentru cunoaşterea istoriei, culturii, tradiţiilor popoarelor cu care se presupune că vor avea relaţii de muncă, turism, corespondenţă, prietenie, afaceri.

7. Cunoaşterea marilor probleme ale lumii contemporane:

• Degradarea mediului ambiant, dezechilibre ecologice, poluare;
• Explozia informaţională;
• Criza alimentară (malnutriţia);
• Criza energetică;
• Raportul între naţional- internaţional;
• România şi organismele europene;
• Izbucnirea (sau ameninţarea izbucnirii ) unor flageluri naturale (epidemii, SIDA) sau sociale (droguri, alcoolism ş.a.);
• Necesitatea ameliorării raporturilor interetnice, interrasiale, interreligioase;
• Necesitatea egalizării şanselor evoluţiei sub raport economic, social, politic şi cultural atât la nivel individual cât şi naţional.

8. Cunoaşterea-propunerea unor soluţii în vederea rezolvării problemelor lumii contemporane, optimizării raporturilor între tineri şi adulţi ( profesori, părinţi, autorităţi, patroni), emigranţi-imigranţi, popoare, culturi diferite, religii diferite.

9. Cunoaşterea problemelor diverselor instituţii:
• Şcoli în care invaţă;
• Colectivul (clasa din care face parte);
• Familia proprie;
• Vecini care se confruntă cu greutăţi materiale, sociale;
• Autorităţi locale;
• Localitatea în care trăiesc.

10. Participarea la găsirea unor soluţii, propuneri pentru rezolvarea problemei locurilor de muncă, calificării, recalificării, organizării timpului liber, amenajarea unor spaţii destinate tinerilor.

11. Cunoaşterea unor date privind sistemul electoral:
• Scopuri, condiţii, norme, etape ale înscrierii şi desfăşurării campaniei, a alegerilor propriu-zise: înscrierea candidaţilor, prezentarea platformelor electorale, participarea la întălniri cu alegătorii, utilizarea materialelor de afişaj şi propagandă electorală, buletine de vot, comisii de votare, observatori, numărarea voturilor.

12. Participarea directă a elevilor în diferite momente:
Este necesară organizarea activităţilor de aşa natură încât elevii să fie nu numai simpli privitori, ci să participe efectiv, treptat-treptat, după puterile lor, la activităţi. Acet lucru începe cu încredinţarea unor “roluri”, sarcini de aplicat, pentru care vor fi instruiţi, încurajaţi, iar rezultatele vor fi analizate cu seriozitate dar şi îngăduinţă la început, iar pe măsura acumulării de experienţă cu mai multă exigenţă.

Exemple de activităţi:

- Activităţi de învăţare-exersare:

• întălniri cu persoane publice implicate în activităţi politice, sociale: membri ai consiliilor locale, membri ai unor fundaţii, organizaţii nonguvernamentale;

• organizarea unor cabinete de informare-documentare. Aici pot fi prezentate materiale primite de la Comisia europeană, de la organizaţiile nonguvernamentale cu care trebuie să avem o bună colaborare etc. Se utilizează atât metodele tradiţionale de informare- cărţi, reviste, cât şi moderne - emisiunii TV, dar mai ales internetul, aceasta fiind metoda cea mai îndrăgită de elevi.

• dezbateri-mese rotunde; se practică metoda exerciţiului moral, prin aceasta realizându-se legătura între teorie şi practică, între cuvânt şi faptă. Se prezintă elevilor situaţii şi se cer modalităţi de rezolvare a acestora pe baza cunoaşterii legilor, a drepturilor şi îndatoririlor cetăţeneşti. Metoda utilizată este problematizarea. Înrudită cu convorbirea etică, aceasta pune în faţa elevilor situaţii problemă care pretind găsirea unor soluţii pe baza experienţei anterioare sau pe baza raportării situaţiei de rezolvat la codul etic al societăţii noastre şi angajării în consolidara unor noţiuni sau principii teoretice precum şi în valorificarea morală a unor acte de comportament. Problematizarea se aplică atât situaţiilor concrete cât şi celor întâlnite în filme, teatru, literatură. Tendinţa copiilor de a sprijini valorile morale ca cinstea, dreptatea, demnitatea, trebuie valorificat[ şi potenţată în cadrul activităţilor.

• sesiuni de referate, comunicări, eseuri pe teme de educaţie dmocratică, pentru întocmirea cărora e necesară o bună documentare din partea elevilor. Exemple de teme: “Micul cetăţean european”, “Manifestul meu către Europa”, “Drepturile mele”, “Împreună spre o Europă mai bună” etc..

- Activitaţi practic-aplicative:

• concursuri de desene, colaje. Acestea pot fi bazate pe anumite teme, realizate cu diferite material, culese din diferite publicatii, fiind valorificate manuale, reviste vechi. Cu ele pot fi alcătuite panouri care se expun în şcoală. Dintre acestea: “ Şi eu sunt cetăţean”, “Colorăm, ne jucăm, drepturile învăţăm”, “Să ne cunoaştem localitatea… judeţul… ţara… continentul”.

• alcătuirea de afişe-postere. Prin acestea se pot face îndemnuri pentru a cunoaşte drepturile, îndatoririle, legile ţării.

• jocuri cu reguli. Se pot folosi cu mult succes, mai ales la şcolarii de vârstă mică. Acestea le cultivă obişnuinţa de a accepta şi a respecta reguli, de a subordona grupului dorinţele şi interesele personale, să lupte pentru un ţel comun, le dezvoltă curajul, răbdarea, solidaritatea, spiritul de disciplină, politeţea, capacitatea de dialog şi negociere, rezolvarea conflictelor.

• activităţile sportive. Acestea duc la obişnuinţa utilizării raţionale a timpului liber, dezvoltă gustul pentru întreceri, cultivă spiritul colectiv. Sunt ca exemplu activitaţile sportive organizate cu ocazia unor zile importante, ca : Ziua Europei, Zilele localităţii, momente care antrnează o mare mulţime de oameni şi care creează o atmosferă aparte.
• excursii . Admirarea frumuseţilor naturii trezeşte în sufletul elevilor sentimente de înaltă trăire sufletească, dragostea pentru patrie, dorinţa de a contribui la înfrumuseţarea ei, mândria naţională. Participarea la excursii îi pune pe elevi în situaţii noi, ei trebuie să se supună regulilor grupului, să manifeste iniţiative şi să valorifice noutăţile aflate.
• vizite la fabrici şi întâlniri cu muncitori, reprezentanţi ai sindicatelor şi ai patronatului, cunoaşterea condiţiilor concrete de muncă, a posibilităţilor de angajare, participarea la “o zi din viaţa unei întreprinderi”.

• plantarea şi îngrijirea pomilor fructiferi, îngrijirea spaţiilor verzi din grădina şcolii şi din pacuri.. Prin aceasta elevii înţeleg câtă muncă şi răbdare presupune creşterea unui pom, îşi dezvoltă spiritul civic şi preţuiesc mai mult ceea ce au.

• organizarea unor consilii ale elevilor, un loc aparte unde elevii pot comunica între ei, cu autorităţile publice locale, cu factorii de decizie în problemele care îi interesează (părinţi, profesori). Acest cadru trebuie să fie conceput de elevi, la nivelul existenţei cotidiene, având ca exemplu şi ca centru de referinţă localitatea. Aici ei pot lua decizii, pot dialoga şi negocia nestingheriţi, democratic. Regulile de constituire şi funcţionare trebuie stabilite de ei înşişi, prin negociere cu coordonatorii. Obiectivele Consiliilor, care pot fi chiar la nivelul localităţii, vor fi stabilite şi realizate dacă prin intermediul lor elevii vor reuşi să se facă ascultaţi de adulţi. Pentru aceasta va trebui să cuprindă elevi care şi-au format deja deprinderi de comunicare, negociere, care sunt conştienţi de propria lor condiţie, de mediul în care trăiesc, de problemele pe care viaţa în societate le pune zi de zi în faţa lor. Constituirea Consiliilor elevilor presupune o etapă superioară de lucru, cu elevi care au parcurs etepele teoretice şi practice de formare iniţială. Astfel vor putea formula propuneri de proiecte de schimbare a mediului învăţând de la specialişti şi responsabili, dar rămânând principalii arhitecţi ai acestora, vor încerca să-l modifice în sens pozitiv. Adulţii vor trebui să creeze condiţiile necesare funcţionării democratice a Consiliilor copiilor prin : asigurarea unui spaţiu de întâlnire, asigurarea resurselor materiale, a asistenţei de specialitate în ceea ce priveşte procedurile şi principiile funcţionării democratice a alegerilor şi deciziilor locale. Coordonatorii trebuie să asiste activitatea, să-i asculte pe elevi, să dialogheze cu ei, să încorporeze în deciziile lor, pe măsura posibilităţilor, iniţiativele copiilor, să se consulte cu aceştia în proiectele care îi privesc.

Elevii nu trebuie consideraţi doar “obiecte” spre care trebuie orientate preocupările societăţii, ci ca un subiect care se poate el însuşi defini şi orienta. Ei sunt o categorie aptă pentru responsabilităţi.

Elevii, prin entuziasmul lor, prin prospeţimea şi puritatea pe care le-o dau vârsta, pot aduce o benefică intervenţie în procesele de diagnosticare, de decizie, de aplicare sau evaluare a persoanelor sau a grupurilor de persoane pe care le afectează aceste procese. Pot aduce idei în probleme de amenajare a spaţiilor de joacă, de petrecere a timpului liber, de inserţie în societate.


Tag-uri: educare, experiente sociale, practici sociale, comportament, scoala, societate, democratie



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 December '07


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :