In stabilirea activităţilor comune ale cadrelor didactice cu familia, cadrul general este dat de întreaga activitate educativă a şcolii respective. De aceea in organizarea oricărei acţiuni trebuie avută în vedere integrarea ei în sistemul desfăşurat în cadrul şcolii. Acest raport între munca şcolii cu părinţii şi celelalte activităţi ale instituţiei educative decurge din unitatea scopului urmărit de şcoală şi familie în procesul de formare a tinerei generaţii.

Cum poate fi relizat în practică asemenea raport ?

În etapa de de organizare a muncii la început de an şcolar şi la întocmirea planurilor de activitate educativă trimestriale, dirigintele clasei consultă mai întâi programul activităţilor educative ale şcolii, din care se extrag obiectivele principale.

Aici interesează nu numai ce-şi propune şcoala să întreprindă pe linia colaborării cu familia ci trebuie avut în vedere întregul sistem educativ dintr-o anumită perioadă, deoarece toate acţiunile care se adresează părinţilor copiilor unei clase urmăresc mai întâi să răspundă planurilor educative care stau în faţa şcolii.

Oricare dintre măsurile luate de noi în legătură cu părinţii elevilor din clasă decurge din ansamblul acţiunilor instructiv-educative la nivelul şcolii. Mai mult, obiectivele mari ale activităţii noastre în familie reprezintă în fond, obiective generale ale muncii educative în funcţie de care se organizează nu numai activităţila cu familiile elevilor ci şi aceea din cadrul procesului de învăţământ, a muncii extracurriculare.

În elaborarea programului educativ este necesară colaborarea cu întregul colectiv didactic al clasei, fiind bine şi dacă sunt consultaţi şi părinţii elevilor.

Sugestiile părinţilor trebuie să constituie un material valoros. Ele sunt grăitoare pentru noi în ceea ce priveşte depistarea nivelului pedagogic al părinţilor, ne ajută să vedem cum înţeleg ei colaborarea cu şcoala ce aşteaptă de la cadrele didactice şi cum consideră ei că ar putea contribui la realizarea educaţiei moral-civice.

O altă coordonată în funcţie de care orientăm organizarea muncii cu familiile elevilor este specificul clasei. Notele distinctive decurg din componenţa colectivului de elevi, pregătirea lor, interesele şi aptitudinile lor, calităţile activului, manifestările concrete ale colectivului de elevi în dezvoltare, calităţile generale ale educaţiei în familie.

Sondarea opiniei părinţilor elevilor este foarte utilă în etapa de organizare a activităţii şcolii cu familia. Justificarea ei sporeşte în condiţiile începerii muncii cu un colectiv nou de elevi, deci când învăţătorul sau dirigintele are mai mult nevoie de unele date cu funcţie orientativă şi stabilirea conţinutului muncii.

Activitatea comună a şcolii cu familia constituie un proces de durată, al cărui început coincide cu perioada imediat anterioară intrării copilului în clasa I, iar încheierea lui este situată adesea la mult timp după absolvirea şcolii, uneori părinţii continuând să păstreze legătura cu cadrele didactice şi după ce copiii lor nu mai sunt elevi.

Acest proces se parcurge în câteva etape diferenţiate între ele, mai ales prin gradul participării efective a părinţilor la actţiunile educative ale şcolii.

În prima etapă cadrele didactice încep să cunoască, să studieze particularităţile individuale ale elevilor, desprinzând pe baza acestei cunoaşteri, problemele de ordin educativ ce se pun în mod special la clasa respectivă.

În această etapă şi părinţii sunt în faza de familiarizare cu cerinţele imediater ale şcolii, cu condiţiile de munca ale elevilor în şcoală.

Atât cadrele didactice cât şi părinţii se găsesc deci într-o situaţie aproximativ asemănătoare în ceea ce priveşte clarificarea unor probleme concrete ale procesului educativ.

În organizarea activităţii cu părinţii din această primă etapă, trebuie să ţinem seama să programăm mai multe vizite în familiile elevilor şi temele adunărilor cu părinţii să lămurească acestora jaloanele principale care să orienteze colaborarea lor cu şcoala.

Etapa a doua se caracterizează prin pregătirea pedagogică sistematică a părinţilor de catre cadrele didactice în vederea realizării unui front comun între şcoală şi familie.

Datorită asimilării de cunoştinţe pedagogice părinţii încep să capete o caracteristică nouă raportată nu la fiecare părinte ci la toţi părinţii, ca factor educativ colectiv; ei pot deveni ca şi cadrele didactice un colectiv de educatori uniţi prin scopul comun şi prin mijloacele folosite pentru atingerea acestui scop.

Etapa a treia este cea a colaborării efective în muncă a cadrelor didactice şi familiei. Putem vorbi deci, dacă avem în vedere comunitatea scopului şi acţiunilor educative în şcoală şi familie că există un singur colectiv de educatori format din cadre didactice şi părinţi.

Cadrele didactice ţin seama de contribuţia importantă a familiei şi tratează părinţii elevilor drept colaboratori preţioşi de al căror ajutor este nevoie pentru succesul muncii comune.

În activitatea comună a şcolii cu familia, rolul conducător revine şcolii. Scopul unitar al muncii educative din şcoală este educarea copiilor.
_{sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: organizare, activitate, colaborare, scoala, parinti

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 21 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---