Educaţia pentru cetãţenie democraticã înseamnã învãţarea comportamentului democratic printr-o diversitate de experienţe şi practici sociale. Conceptul cetãţenie este departe de a avea un sens unanim acceptat,înregistrând în timp multiple definiţii.în general se pune problema apartenenţei la o comunitate, ceea ce presupune drepturi şi obligaţii.rimul drept este acela de a avea posibilitatea stabilirii legii,prima îndatorire este aceea de a respecta legea,exercitându-şi libertatea, organizându-şi relaţiile cu ceilalţi în cadrul definit de lege.

Cetãţenia într-o societate democraticã implicã autonomia individului,modulate de responsabilitãţi şi de cunoaşterea obligaţiilor ju ridiceşi morale pe care le presupune viaţa împreunã şi respectarea celuilalt.

Cetãţenia înseamnã în acelaş timp un statut şi un rol. Ca statut juridic şi politic,cetãţenia reprezintã ansamblul de drepturi şi libertãţi pe care statul le acordã cetãţenilor sãi ,un echilibru între drepturi şi îndatoriri,un contract civic între stat şi individ-ca subiect al dreptului;norme legale care definesc apartenenţa la un organism politic,loialitatea cetãţeanului faţã de statul care îl protejazã şi îi acordã drepturi civice,asigurarea accesului la viaţa publicã şi participarea civicã.
Ca rol social,cetãţenia reprezintã una dintre identitãţile individului şi presupune dezvoltatrea anumitor competenţe sau a unei culture civice care fac posibilã exercitatrea efectivã a statului de cetãţean.

Nucleul educaţiei pentru cetãţenie democraticã îl reprezintã formarea copiilor,tinerilor şi adulţilor pentru a deveni cetãţeni active şi responsabili. Educaţia pentru cetãţenie democraticã urmãreşte promovarea unei culturi a democraţiei şi a drepturilor omului.

Educaţia pentru cetãţenie este considerate pe plan European,ca prioritate a reformelor educaţionale. Aceasta este vãzutã ca instrument al coeziunii sociale,bazatã pe drepturile şi responsabilitãţile cetãţenilor. De asemenea reprezintã o dimensiune majorã a politicilor educaţionale în toate ţãrile europene.
Se poate spune cã educaţia pentru cetaţenie este un scop educaţional,dirijând sistemul de învãţãmânt cãtre un set de valori. Consiliul Europei sublinia cã învãţãmântul are acum,mai mult ca niciodatã un rol crucial în formarea indivizilor indeprndenţi şi responsabili.
Sistemele trebuie sã ofere tinerilor ocazia de a dobândi cunoştinţe,atitudini şi competenţe esenţiale în urmãtoarele domenii cheie,strâns legate unele de altele,pregãtirea pentru viaţã intr-o societate democraticã,pregãtirea pentru lumea muncii,pentru viaţa culturalã.

Scoala trebuie sã se adapteze pentru a face faţã acestor evoluţii,prin stimularea socializãrii politice a elevilor,prin pregãtirea pentru învãţarea permanentã şi prin asigurarea exercitãrii directe a drepturilor omului şi democraţiei participative în şcoli.

Socializarea politicã nu este scopul primordial al şcolilor,dar este o modalitate a capacitãţilor care pun bazele culturii politice viitoare.

In sistemul de învãţãmânt întâlnim trei tipuri de acţiuni utilizate :

- socializarea politicã directã intenţionatã(disciplinele şcolare : istoria,ştiinţele economice,studii politice şi educaţia civicã).

- socializarea politicã indirectã intenţionatã (cunoştinţe,deprinderi şi modalitãţi care nu sunt politice în sine,dar care exercitã influenţã asupra însuşirii ulterioare a cunoştinţelor politice specifice).

-socializarea politicã indirectã neintenţionatã(situaţii de învãţare informalã).
Comisia ONU pentru Guvernare Globalã a propus o grilã comunã de drepturi şi responsabilitãţi care ar putea constitui baza cetãţeniei şcolare.

Democraţia participativã în sistemul de învãţãmânt presupune implicare elevilor în luarea deciziilor şi în conducerea şcolii prin participare directã(discuţii de grup în consiliile elevilor,adunãri generale sau parlamentare ale elevilor sau indirect prin delegaţii sau reprezentanţii aleşi).

Cele mai des întâlnite tipuri de activitãţi extracuriculare din perspectiva educaţiei pentru cetãţenie sunt :

- activitãţile de participare la luarea deciziilor în clasã,şcoalã,comunitate;
- acţiuni civice în comunitate-vizite,excursii,acţiuni de sprijin pentru persoanele defavorizate,activitãţi voluntare;
- acţiuni de petrecere a timpului liber în grup, prin cluburi, asociaţii.
<sub>Bibliografie :
- Bârzea Cezar-Educaţia pentru cetãţenie democraticã;
- Cucoş ,Constantin-Psihopedagogie-Educaţia şi provocãrile lumii contemporane,pag.17-33,Iaşi,Editura Polirom,1998.
- Cozma,Teodor-Scoala şi educaţiile paralele-Iaşi, Editura Universitãţii ‘Al.I.Cuza’,1998.</sub>
sursa imagine : freeschoolclipart.com

---

Tag-uri: educatie, politica, democratie, cetatenie, comportament, relatie, lege, responsabilitate,

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 December '07

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---