Statistics:
Visits: 1,567 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Instalatia de incalzire a marfii
Q: | Intreaba despre Instalatia de incalzire a marfii |
Instalaţiile de încălzire a mărfii sunt compuse din serpentine, dispuse pe învelişul fundului tancului (orizontal) sau pe pereţii verticali ai magaziei (vertical).
Dacă tancul este înalt, se prevăd serpentine etajate, care sunt scoase din funcţiune, pe măsură ce tancul se goleşte.
Agentul de încălzire este aburul saturat la presiunea de aproximativ 10 bar, iar temperatura de încălzire trebuie să fie cu cel puţin 15 grade C mai mică decât temperatura de inflamabilitate a produsului petrolier transportat.
Serpentinele pentru abur se execută din oţel dar, pentru a preveni corodarea, în ultimul timp se utilizează aliaje neferoase sau fontă.
La transportarea produselor petroliere uşoare, cu temperatur i scăzute de inflamare, pentru a evita pericolul de incendiu, instalaţia de încălzire a mărfii de decuplează.
Produsele petroliere vâscoase se ambarcă încălzite. La curse lungi şi în anotimpul rece, marfa este încălzită pe durata întregului voiaj, iar pentru a împiedica formarea unui strat întărit la partea superioară a mărfii, se procedează la amestecarea mărfii, prin transferarea acesteia între tancurile aceleaşi grupe de sorturi. Marfa se încălzeşte astfel încât să fie atinsă temperatura necesară debarcării cu câteva zeci de ore înainte ca nava să ajungă în portul de destinaţie.
Lungimea necesară a tubulaturilor schimbătoarelor de căldură (serpentine) se determină din ecuaţia generală de schimb de căldură [1] Q = k L t [J/h], unde: k – coeficient global de transfer de căldură între aburul încălzit şi marfă; L – lungimea necesară de tubulatură, în m; t – diferenţa medie de temperatură între aburul încălzit şi marfă, în grade C. Practic, se poate adopta 0,1 metri pătraţi suprafaţă de încălzire pentru 3 metri cub de marfă.
Debitul de abur necesar obţinerii temperaturii necesare se calculează acoperitor cu relaţia D = (Q1 + Q2) / (i1 - i2) [kg/h], unde: Q1 – flux de căldură necesar fluidizării mărfii, în J/h; Q2 – flux de căldură cedat mediului exterior, în J/h; i1, i2 – entalpia aburului la intrarea, respectiv la ieşirea din instalaţia de încălzire, în J/kg.
Bibliografie
[1] Ion C. Ioniţă ş.a. Instalaţii navale de bord. Construcţie şi exploatare. Bucureşti, Editura Tehnică, 1992.
Autor : Alexandru Pintilie
Dacă tancul este înalt, se prevăd serpentine etajate, care sunt scoase din funcţiune, pe măsură ce tancul se goleşte.
Agentul de încălzire este aburul saturat la presiunea de aproximativ 10 bar, iar temperatura de încălzire trebuie să fie cu cel puţin 15 grade C mai mică decât temperatura de inflamabilitate a produsului petrolier transportat.
Serpentinele pentru abur se execută din oţel dar, pentru a preveni corodarea, în ultimul timp se utilizează aliaje neferoase sau fontă.
La transportarea produselor petroliere uşoare, cu temperatur i scăzute de inflamare, pentru a evita pericolul de incendiu, instalaţia de încălzire a mărfii de decuplează.
Produsele petroliere vâscoase se ambarcă încălzite. La curse lungi şi în anotimpul rece, marfa este încălzită pe durata întregului voiaj, iar pentru a împiedica formarea unui strat întărit la partea superioară a mărfii, se procedează la amestecarea mărfii, prin transferarea acesteia între tancurile aceleaşi grupe de sorturi. Marfa se încălzeşte astfel încât să fie atinsă temperatura necesară debarcării cu câteva zeci de ore înainte ca nava să ajungă în portul de destinaţie.
Lungimea necesară a tubulaturilor schimbătoarelor de căldură (serpentine) se determină din ecuaţia generală de schimb de căldură [1] Q = k L t [J/h], unde: k – coeficient global de transfer de căldură între aburul încălzit şi marfă; L – lungimea necesară de tubulatură, în m; t – diferenţa medie de temperatură între aburul încălzit şi marfă, în grade C. Practic, se poate adopta 0,1 metri pătraţi suprafaţă de încălzire pentru 3 metri cub de marfă.
Debitul de abur necesar obţinerii temperaturii necesare se calculează acoperitor cu relaţia D = (Q1 + Q2) / (i1 - i2) [kg/h], unde: Q1 – flux de căldură necesar fluidizării mărfii, în J/h; Q2 – flux de căldură cedat mediului exterior, în J/h; i1, i2 – entalpia aburului la intrarea, respectiv la ieşirea din instalaţia de încălzire, în J/kg.
Bibliografie
[1] Ion C. Ioniţă ş.a. Instalaţii navale de bord. Construcţie şi exploatare. Bucureşti, Editura Tehnică, 1992.
Autor : Alexandru Pintilie
Tag-uri: nave, instalatie incalzire, instalatie marfa |
- Tipuri reprezentative de nave (3284 visits)
- Instalatia de santina (2743 visits)
- Clasificarea instalatiilor navale de bord (2453 visits)
- Instalatia de apa tehnica (2366 visits)
- Nave pentru transportat marfuri in vrac - bulk-carrier (2327 visits)
- Instalatia de balast (1934 visits)
- Sisteme specifice navelor de tip petrolier (1906 visits)
- Instalatia de alimentare cu apa potabila (1766 visits)
- Nave pentru transportat produse petroliere in vrac - petroliere (1727 visits)
- Lansarea motorului naval cu aer comprimat (1703 visits)
- Instalatia de guvernare (1700 visits)
- Nave pentru transportat marfuri containerizate - portcontainer (1695 visits)
- Evolutia constructiilor navale (1674 visits)
- Sistemul de aer comprimat (1592 visits)
- Instalatia de stins incendiul cu dioxid de carbon (1568 visits)
- Evolutia constructiilor navale
- Lansarea motorului naval cu aer comprimat
- Scurt breviar de termeni navali
- Primele tipuri de ambarcatiuni
- Separatoare De Combustibil III
- Separatoare de combustibil II
- Tipuri reprezentative de nave
- Instalatia de stins incenciul cu apa pulverizata
- Instalatia de stins incendiul cu spuma
- Instalatia de stins incendiul cu dioxid de carbon
- Instalatia de stins incendiul cu pulberi
- Instalatia de manevra-legare
- Instalatia de incarcare-descarcare a marfii
- Instalatia de manevra a capacelor gurilor de magazii
- Instalatia de stins incendiul cu jet de apa
Categorie: Arhitectura Navala - ( Arhitectura Navala - Archiva)
Data Adaugarii: 21 January '09
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :