Statistics:
Visits: 4,003 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Educarea juridica a viitorului cetatean in scoala, familie, comunitate
Q: | Intreaba despre Educarea juridica a viitorului cetatean in scoala, familie, comunitate |
Motto: "Să ne cultivăm grădina"
Voltaire
Este de necontestat faptul că şcoala pregăteşte elevul pentru viaţa în care urmează să intre, pentru îndeplinirea rolului său în societate, în muncă, pentru a-şi face datoria faţă de el şi faţă de societate, de familie.În acelaşi timp ,însă, şcoala trebuie să pregătească viitorul cetăţean pentru ca să ştie să-şi apere drepturile , dar şi pentru a şti să le respecte pe ale altora.
A fi „un bun cetăţean†înseamnă a-ţi cunoaşte şi exercita cât mai deplin drepturile, a avea iniţiativă şi a întreprinde pe cont propriu acţiuni care pot conduce la optimizarea şi progresul vi eţii comunitare, a-ţi asuma răspunderi şi obligaţii care să vină în spijinul satisfacerii unor nevoi sociale generale. Dacă viitorii cetăţeni nu vor intra în viaţă responsabili, înarmaţi cu pregătirea necesară, vor fi victime ale nepregătirilor, vor suferi. Suferinţele, indiferent de forma de manifestare, fie că este vorba de suferinţele active ale celor care au încălcat legea, fie de suferinţele pasive ale celor permanent nedreptăţiţi şi loviţi, rămân suferinţe. După părerea mea, singurul factor important, competent şi responsabil de mersul mai departe al societăţii rămâne şcoala. Ştiu că se poate reproşa că se aruncă totul în sarcina şcolii, că şcoala are un timp limitat la dispoziţie, că dacă familia are o influenţă negativă, şcoala nu poate face mare lucru etc.
Cei care au intrat vreodată într-o sală de şedinţă a unei instanţe de judecată, au rămas, cred, surprinşi de numărul mare , prea mare de tineri (ba chiar minori) aflaţi în boxa acuzaţilor. De ce ? Pentru că , cu toţii ne-am preocupat prea puţin de pregătirea lor pentru viaţă.
Relaţiile sociale, relaţiile între oameni, ca şi cele între oameni şi instituţii sunt guvernate de legi. Cunoaşterea, cel puţin în principiu, a legilor, a conceptului lor de bază, este o obligaţie elementară a viitorului cetăţean şi aceasta pentru că nimeni nu se poate apăra cu faptul că nu ar cunoaşte legile. Iată de ce îmi permit să spun că începuturile trebuie făcute de învăţători, încă din primele clase primare. Materialul uman al acestor începuturi este uşor maleabil, poate fi modelat cu mult mai mare uşurinţă decât mai târziu. Acum, în primii ani de şcoală, dascălii trebuie să formeze viitorului cetăţean, deprinderea respectării valorilor morale şi materiale a semenilor. Primul lucru necesar este ca învăţătorii să fie convinşi că lor le revine acesată nobilă sarcină, poate cea mai importantă din amplul proces de formare în timp a unei societăţi democratice, cu o nouă orientare în ceea ce priveşte crearea individualităţii umane, a unor personalităţi cu un nou concept de viaţă, bazat în primul rând pe cunoaşterea legilor şi respectarea lor, pe respectarea drepturilor celorlalţi şi apărarea propriilor drepturi . Dincolo de teorie se pune însă întrebarea ce pot face învăţătorii pentru a forma un bagaj minim de noţiuni juridice, un orizont al relaţiilor sociale, al cunoaşterii şi respectării legilor de către viitorii cetăţeni . În primul rând, cred că ar trebui să existe preocuparea de a împleti lecţiile cu problemele cunoaşterii legilor şi ale respectării lor. Se impune cu maximă stringenţă efectuarea unor cercetări serioase şi sistematice pentru evidenţierea şi identificarea comportamentelor psiho-cognitive, motivaţionale, afective, voliţionale, atitudinale structurii civice a personalităţii, raportul dintre ele şi modul optim de articulare a lor, în aşa fel încât să devină un ghid interior eficient, de orientare-reglare a conduitei cotidiene a individului-cetăţean. Aceste cercetări trebuie să ne indice factorii favorizanţi şi pe cei perturbatori, precum şi modalităţile de prevenire a fenomenelor de formalism, de devianţă socială, de ipocrizie, cinism şi perversitate atât de frecvent întâlnite în câmpul comportamentelor civice.
Vizând în mod direct stabilirea unor raporturi optime între permisivitate şi interdicţie, între aspiraţie şi realitate, între tentaţie şi abstinenţă, între drepturi şi obligaţii, între motivaţia individuală şi cea socială, educaţia cicvică angajează personalitatea lor la nivelurile sale cele mai complexe- psihologic şi psihosocial.
O îndatorire importantă, vitală revine familiei, dar de multe ori familia nu-şi îndeplineşte sarcina elementară a pregătirii copilului pentru intrarea lui în viaţă ca cetăţean cu drepturi şi obligaţii depline şi aceasta pentru că familia este de multe ori tarată. Tarată de lipsa de pregătire a părinţilor, de climatul degradant al relaţiilor de familie, de relaţiile deteriorate iremediabil, de lipsa de afecţiune şi preocuparea faţă de copil. În primii ani de şcoală dascălii trebuie să formeze viitorului cetăţean deprinderea respectării valorilor morale şi materiale a semenilor. De aici, decurg şi relaţiile de familie, poziţia faţă de muncă, spiritul de corectitudine, de demnitate. Formăm comportamentul civic al elevilor oferindu-le în permanenţă ca exemplu, în primul rând, propriul nostru comportament.
Atitudinile şi faptele de zi cu zi, trebuie să se constituie într-o conduită general-umană pozitivă, pe care elevul o va recepta ca atare. În acest fel, elevii vor dobândi capacitatea de a selecta din noianul de fapte şi acţiuni pe cele demne de urmat, conştientizând treptat valoarea acestui tip de comportament. Ca urmare, cunoştinţele ce urmează a fi predate în orele de educaţie civică vor fi asimilate în mod firesc şi vor întregii aportul la formarea unor deprinderi şi priceperi cu ajutorul cărora elevul de vârstă şcolară devine apt să se adapteze cu succes cerinţelor şi normelor pe care societatea le impune. Pentru a putea introduce elevul în unuversul valorilor morale şi a-l ajuta să discearnă elementele pozitive de cele negative se pot realiza o mulţime de activităţi, cum ar fi: povestiri, jocuri didactice, jocuri de rol, dezbaterea unor fapte reale etc. Având un caracter practic-aplicativ, aceste forme de activităţi pot fi extinse şi la nivelul celorlalte discipline de învăţământ, ori de câte ori avem ocazia să modelăm comportamentul civic al elevilor. Deoarece voinţa morală a copilului are nevoie de o energie, de o motivaţie puternică pentru a trece la practicarea deprinderilor morale, familia şi dascălul vor folosi orice prilej pentru a-i ajuta pe copii să le şi practice.
Colaborarea dintre şcoală şi familie presupune nu numai o informare reciprocă cu privire la tot ceea ce ţine de orientarea copilului ci şi înarmarea părinţilor cu toate problemele pe care le comportă această acţiune.
Iată câteva principii fundamentale ale colaborării familie-şcoală.
1. Copiii să se implice ca participanţi activi în interacţiunile familie-şcoală, centrate pe învăţare.
2. Să ofere tuturor părinţilor oportunităţi de a participa activ la experienţele educaţionale ale copiilor lor, chiar dacă vin sau nu la şcoală.
3. Colaborarea familie-şcoală să fie folosită pentru rezolvarea problemelor dificile şi drept cadru de sărbătorire a realizărilor, a performanţelor deosebite.
4. Relaţia dintre cele două instituţii atât de importante să constituie fundamentul restructurării educaţionale şi al reînnoirii comunităţii.
5. Eficienţa profesională a cadrelor didactice, a administratorilor şi a întregului personal al şcolii să fie maximizată prin dezvoltarea unor abilităţi concrete, esenţiale conexiunii cu părinţii şi comunitatea.
În acest scop este necesar un dialog între cadre didactice şi părinţi. Cadrele didactice trebuie să primească o pregătire în materie de relaţie cu părinţii iar competenta lor în aceasta materie trebuie considerată ca o aptitudine profesională. Pe de altă parte, părinţii trebuie să fie pregătiţi pentru a juca rolul lor educativ în cooperare cu învăţătorii şi profesorii iar şcolile trebuie să asigure părinţilor asistenţa necesară
Să nu uităm că noul Curriculum este axat pe câteva concepte fundamentale: autoritate, putere, drepturi, îndatoriri, toleranţă, respect, diversitate, diferenţă, egalitate, valori, norme, reguli, dreptate, prietenie, libertate, proprietate etc – concepte şi valori ce trebuie luate în considerare, discutate şi problematizate cu copiii la şcoală şi în familie.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Voltaire
Este de necontestat faptul că şcoala pregăteşte elevul pentru viaţa în care urmează să intre, pentru îndeplinirea rolului său în societate, în muncă, pentru a-şi face datoria faţă de el şi faţă de societate, de familie.În acelaşi timp ,însă, şcoala trebuie să pregătească viitorul cetăţean pentru ca să ştie să-şi apere drepturile , dar şi pentru a şti să le respecte pe ale altora.
A fi „un bun cetăţean†înseamnă a-ţi cunoaşte şi exercita cât mai deplin drepturile, a avea iniţiativă şi a întreprinde pe cont propriu acţiuni care pot conduce la optimizarea şi progresul vi eţii comunitare, a-ţi asuma răspunderi şi obligaţii care să vină în spijinul satisfacerii unor nevoi sociale generale. Dacă viitorii cetăţeni nu vor intra în viaţă responsabili, înarmaţi cu pregătirea necesară, vor fi victime ale nepregătirilor, vor suferi. Suferinţele, indiferent de forma de manifestare, fie că este vorba de suferinţele active ale celor care au încălcat legea, fie de suferinţele pasive ale celor permanent nedreptăţiţi şi loviţi, rămân suferinţe. După părerea mea, singurul factor important, competent şi responsabil de mersul mai departe al societăţii rămâne şcoala. Ştiu că se poate reproşa că se aruncă totul în sarcina şcolii, că şcoala are un timp limitat la dispoziţie, că dacă familia are o influenţă negativă, şcoala nu poate face mare lucru etc.
Cei care au intrat vreodată într-o sală de şedinţă a unei instanţe de judecată, au rămas, cred, surprinşi de numărul mare , prea mare de tineri (ba chiar minori) aflaţi în boxa acuzaţilor. De ce ? Pentru că , cu toţii ne-am preocupat prea puţin de pregătirea lor pentru viaţă.
Relaţiile sociale, relaţiile între oameni, ca şi cele între oameni şi instituţii sunt guvernate de legi. Cunoaşterea, cel puţin în principiu, a legilor, a conceptului lor de bază, este o obligaţie elementară a viitorului cetăţean şi aceasta pentru că nimeni nu se poate apăra cu faptul că nu ar cunoaşte legile. Iată de ce îmi permit să spun că începuturile trebuie făcute de învăţători, încă din primele clase primare. Materialul uman al acestor începuturi este uşor maleabil, poate fi modelat cu mult mai mare uşurinţă decât mai târziu. Acum, în primii ani de şcoală, dascălii trebuie să formeze viitorului cetăţean, deprinderea respectării valorilor morale şi materiale a semenilor. Primul lucru necesar este ca învăţătorii să fie convinşi că lor le revine acesată nobilă sarcină, poate cea mai importantă din amplul proces de formare în timp a unei societăţi democratice, cu o nouă orientare în ceea ce priveşte crearea individualităţii umane, a unor personalităţi cu un nou concept de viaţă, bazat în primul rând pe cunoaşterea legilor şi respectarea lor, pe respectarea drepturilor celorlalţi şi apărarea propriilor drepturi . Dincolo de teorie se pune însă întrebarea ce pot face învăţătorii pentru a forma un bagaj minim de noţiuni juridice, un orizont al relaţiilor sociale, al cunoaşterii şi respectării legilor de către viitorii cetăţeni . În primul rând, cred că ar trebui să existe preocuparea de a împleti lecţiile cu problemele cunoaşterii legilor şi ale respectării lor. Se impune cu maximă stringenţă efectuarea unor cercetări serioase şi sistematice pentru evidenţierea şi identificarea comportamentelor psiho-cognitive, motivaţionale, afective, voliţionale, atitudinale structurii civice a personalităţii, raportul dintre ele şi modul optim de articulare a lor, în aşa fel încât să devină un ghid interior eficient, de orientare-reglare a conduitei cotidiene a individului-cetăţean. Aceste cercetări trebuie să ne indice factorii favorizanţi şi pe cei perturbatori, precum şi modalităţile de prevenire a fenomenelor de formalism, de devianţă socială, de ipocrizie, cinism şi perversitate atât de frecvent întâlnite în câmpul comportamentelor civice.
Vizând în mod direct stabilirea unor raporturi optime între permisivitate şi interdicţie, între aspiraţie şi realitate, între tentaţie şi abstinenţă, între drepturi şi obligaţii, între motivaţia individuală şi cea socială, educaţia cicvică angajează personalitatea lor la nivelurile sale cele mai complexe- psihologic şi psihosocial.
O îndatorire importantă, vitală revine familiei, dar de multe ori familia nu-şi îndeplineşte sarcina elementară a pregătirii copilului pentru intrarea lui în viaţă ca cetăţean cu drepturi şi obligaţii depline şi aceasta pentru că familia este de multe ori tarată. Tarată de lipsa de pregătire a părinţilor, de climatul degradant al relaţiilor de familie, de relaţiile deteriorate iremediabil, de lipsa de afecţiune şi preocuparea faţă de copil. În primii ani de şcoală dascălii trebuie să formeze viitorului cetăţean deprinderea respectării valorilor morale şi materiale a semenilor. De aici, decurg şi relaţiile de familie, poziţia faţă de muncă, spiritul de corectitudine, de demnitate. Formăm comportamentul civic al elevilor oferindu-le în permanenţă ca exemplu, în primul rând, propriul nostru comportament.
Atitudinile şi faptele de zi cu zi, trebuie să se constituie într-o conduită general-umană pozitivă, pe care elevul o va recepta ca atare. În acest fel, elevii vor dobândi capacitatea de a selecta din noianul de fapte şi acţiuni pe cele demne de urmat, conştientizând treptat valoarea acestui tip de comportament. Ca urmare, cunoştinţele ce urmează a fi predate în orele de educaţie civică vor fi asimilate în mod firesc şi vor întregii aportul la formarea unor deprinderi şi priceperi cu ajutorul cărora elevul de vârstă şcolară devine apt să se adapteze cu succes cerinţelor şi normelor pe care societatea le impune. Pentru a putea introduce elevul în unuversul valorilor morale şi a-l ajuta să discearnă elementele pozitive de cele negative se pot realiza o mulţime de activităţi, cum ar fi: povestiri, jocuri didactice, jocuri de rol, dezbaterea unor fapte reale etc. Având un caracter practic-aplicativ, aceste forme de activităţi pot fi extinse şi la nivelul celorlalte discipline de învăţământ, ori de câte ori avem ocazia să modelăm comportamentul civic al elevilor. Deoarece voinţa morală a copilului are nevoie de o energie, de o motivaţie puternică pentru a trece la practicarea deprinderilor morale, familia şi dascălul vor folosi orice prilej pentru a-i ajuta pe copii să le şi practice.
Colaborarea dintre şcoală şi familie presupune nu numai o informare reciprocă cu privire la tot ceea ce ţine de orientarea copilului ci şi înarmarea părinţilor cu toate problemele pe care le comportă această acţiune.
Iată câteva principii fundamentale ale colaborării familie-şcoală.
1. Copiii să se implice ca participanţi activi în interacţiunile familie-şcoală, centrate pe învăţare.
2. Să ofere tuturor părinţilor oportunităţi de a participa activ la experienţele educaţionale ale copiilor lor, chiar dacă vin sau nu la şcoală.
3. Colaborarea familie-şcoală să fie folosită pentru rezolvarea problemelor dificile şi drept cadru de sărbătorire a realizărilor, a performanţelor deosebite.
4. Relaţia dintre cele două instituţii atât de importante să constituie fundamentul restructurării educaţionale şi al reînnoirii comunităţii.
5. Eficienţa profesională a cadrelor didactice, a administratorilor şi a întregului personal al şcolii să fie maximizată prin dezvoltarea unor abilităţi concrete, esenţiale conexiunii cu părinţii şi comunitatea.
În acest scop este necesar un dialog între cadre didactice şi părinţi. Cadrele didactice trebuie să primească o pregătire în materie de relaţie cu părinţii iar competenta lor în aceasta materie trebuie considerată ca o aptitudine profesională. Pe de altă parte, părinţii trebuie să fie pregătiţi pentru a juca rolul lor educativ în cooperare cu învăţătorii şi profesorii iar şcolile trebuie să asigure părinţilor asistenţa necesară
Să nu uităm că noul Curriculum este axat pe câteva concepte fundamentale: autoritate, putere, drepturi, îndatoriri, toleranţă, respect, diversitate, diferenţă, egalitate, valori, norme, reguli, dreptate, prietenie, libertate, proprietate etc – concepte şi valori ce trebuie luate în considerare, discutate şi problematizate cu copiii la şcoală şi în familie.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Tag-uri: educare juridica, cetatean, scoala, familie, comunitate |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 02 October '11
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :