"Nimeni si nimic nu e mai presus decat familia ta"

Desi noi nu suntem diferiti ca fizic si ca mod de a gandi si simti, traim impreuna in comunitate si participam dupa fortele noastre la realizarea binelui public si a binelui personal. Pentru a trai liberi, in arminie si in pace, este necesar sa vrem sa respectam obiceiurile pamantului, legile scrise si pe cele nescrise ale neamului, sa ocrotim natura si sa nu ne suparam semenii.

Pentru a indeplini cu succes sarcinile instructiv-educative am urmarit cunoasterea caracteristicilor clasei in ansamblu si a particularitatilor fiecarui elev in parte, considerand ca munca de organizare si educare a colectivului clasei nu poate fi conceputa fara aceasta studiere atenta.

Pentru cunoasterea elevilor am folosit metode multiple, reusin d sa stabilesc corelatia intre diversele laturi si trasaturi ale personalitatii elevilor, cunoscandu-i sub toate aspectele.

Pentru atingerea telului propus am intocmit caracterizari ale elevilor si ale clasei in ansamblu, apoi am intiocmit un plan concret de munca instructiv-educativa tinand seama de acestea.

Cunoasterea elevilor a fost posibila folosind si colaborarea cu familia. Am cautat ca parintii sa devina colaboratori activi ai invatatorului, sa devina constienti de raspunderea pe care o au in fata societatii pentriu instructia si educatia copiilor lor.

Astfel am urmarit sa-i atrag pe parinti in jurul scolii si sa desfasor o intensa activitate de propaganda pedagogica in mijlocul lor.

Diferite forme si metode care si-au probat eficienta in practica scolilor noastre sunt: adunarile parintilor, consultatiile si convorbirile de grup sau individuale, vizitele la domiciliu, ca si antrenarea parintilor in realizarea diferitelor probleme ale scolii, in comitetul de parinti al clasei sau al scolii.

In relatia directa cu parintii am cautat sa dam dovada de tact si principialitate si sa legam strans munca educativa a parintilor de sarcinile activitatii instructiv-educative ale scolii.

Cunoasterea parintilor elevilor, relatiile dintre membrii familiei, si elevii nostri precum si conditiile de viata si educatie pa care le au in familie este de fapt inceputul colaborarii dintre scoala si familie. Stabilirea si respectarea intocmai a regimului zilnic, supravegherea timpului liber al elevilor de catre parinti, stabilirea unor cerinte unitare fata de elevi si rezolvarea sarcinilor muncii constructiv-educative cu clasa de catre invatator sunt cateva directii de colaborare intre scoala si familie.

Orientare activitatii stiintifice, inarmarea parintilor cu metode si procedee eficiente pentru educarea elevilor in familie sau propaganda pedagogica in randul parintilor este o alta directie speciala a colaborarii noastre cu familia.

Vizitele, caietul de corespondenta, convorbirile individuale si telefonice, discutiile ocazionale, dezbaterile pe teme educative de interes general sunt cateva din formele de baza ale muncii individuale cu parintii.

Cu ocazia vizitelor la domiciliul elevilor am cautat sa discutam cu parintii despre raporturile de sustinere si ajutorare care exista intre elevi si parintii lor, intre elevi si fratii lor, despre starea de sanatate si de conditiile de viata ale acestora.
Antrenati intr-o discutie prieteneasca sincera in absenta elevilor, parintii au discutat despre necesitatea muncii impreuna de a se consuta asupra problemelor educative si de a ne sprijini reciproc.

Vizitele la locul de munca al parintilor au vizat parintii care gasesc mai greu timpul necesar pentru a intretine relatii strnse cu scoala sau parintii care se lasa mai greu convinsi sa colaboreze, sa sprijine masurile educative luate de scoala sau cazurile cand in comportarea sau pregatirea la invatatura a unor elevi apar fenomene negative ale caror cauze trebuie cautate in mediul familial.
Observatiile si rezultatele acestora se noteaza in caietul de observatii.

Corespondenta realizata prin caietul de corespondenta pe care invatatorul il foloseste la clasa este o legatura sigura cu familia care semneaza observatiile semnalate cu privire la pregatirea elevilor sau purtarea lor. Preferabile sunt insa contactele nemijlocite pentru rezolvarea problemelor educative.

Convorbirile cu parintii au avantajul ca se abordeaza o mare varietate de probleme intr-un mod diferentiat. In cadrul convorbirilor nu trebuie ca invatatorul sa fie un „acuzator” al elevilor iar parintii sa fie „aparatori” ai acestora facand astfel imposibila colaborarea.

Intinzand astfel o mana prieteneasca parintilor ai caror copii au rezultate nesatisfacatoare am organizat convorbiri si am purtat discutii referitoare la intensificarea controlului muncii de studiu acasa si astfel am constatat progrese vizibile.

Sunt si cazuri in care parintii au reactia de evitare a intalnirii cu invatatorul, lipsa de sinceritate si de aparare a copilului lor.
Cand temele au fost de genul:

„Va cunoasteti copilul? Ce rol are tatal? Ce rol are mama? Cum cream climat educativ copiilor nostri? Cate ceva despre necazurile copiilor scolari” etc. iar parintii au fost sinceri si interesati de masurile preconizate, rezultatele bune au fost in permanenta.

Pentru a astabili masuri educative in sensul realizarii unitatii de actiune a scolii cu familia cu o valabilitate mai larga decat acelea care se stabilesc in cursul convorbirilor individuale se organizeaza adunarile pe clasa cu parintii dezbatand probleme cu caracter pedagogic in concordanta cu interesele si doleantele parintilor, prezentandu-le lucrari din literatura pedagogica privind educatia elevilor si indrumandu-i spre lectoratele cu parintii organizate pentru ei la nivelul scolii.
Ajutate de comitetul de parintii am alcatuit planul de munca, temeinic legat de sarcinile care se ridica in fata clasei si a scolii. Comitetul de parintii ne-a ajutat in organizarea unor actiuni in afara lectiilor a unor activitati extrascolare, cursuri de initiere pentru calculatoare.

Micile „biblioteci pentru parintii”, „colturi ale parintilor”, trebuie sa functioneze la nivel de fiecare scoala sau gradinita oferind in permanenta materiale diferite in solutionarea problemelor aparute.

Realizarea tuturor sarcinilor instructiv-educative are loc pe fondul unor particularitati specifice ale familiei ca factor educativ al succesului scolar.
Educatia pentru si intr-o Europa unita trebuie sa cultive valori precum toleranta, respectul reciproc, credinta in egalitatea sau complementaritatea culturala, univarsalizand eventualele diferente spirituale sau valori locale, in vederea unei bune comunicari sau convietuiri, insa asa cum afirma John Jacke: „Oricate indrumari s-ar da copiilor si oricate lectii savante de bunacrestere li s-ar tine zilnic, nimic nu va avea mai mai influenta asupra conduitei lor ca societatea in care se afla si putarea celor din jur .

Copii ba chiar si oamenii mari invata din exemple. ”
_{sursa imaginii: freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: copii, educare, parinti, familie, gradinita, scoala

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 31 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---