Deschiderile oferite de transformările produse în societatea românească de după 1989 în procesul instructiv mi-au permis să iniţiez o serie de activităţi educaţionale ce depăşesc cu mult graniţele orelor de curs având convingerea că numai printr-o deschidere largă spre cunoaştere ne putem păstra şi conserva valorile, ne putem înţelege mai bine, ne putem numi „oameni ai planetei” şi mai ales ne putem cunoaşte şi ne putem îndeplini visurile şi aspiraţiile.

Toate aceste convingeri le putem transmite copiilor, oamenilor ajutându-i să înainteze folosindu-ne de experienţa profesională, actul pedagogic, de creativitate şi chiar de îndrăzneală uneori temerară.

Alături de şcoală care asigură maxima comunicare între generaţii, familia şi comunit atea au o deosebită valoare în formarea personalităţii copilului.
Fiecare om vine pe lume cu o anumită zestre nativă, apoi graţie climatului afectiv din familie, copilul cunoaşte lumea din jur printr-un permanent dialog cu cei mari, învaţă şi poate să iubească, comunică, se ghidează după anumite modele, imită diferite acţiuni până îşi formează propriile valori, propriile principii despre lume despre viaţă.

Lecţiile cu accentuat caracter practic, care obligă la observaţie, la intervenţie personală, dar şi la cooperare plac şi descătuşează energiile mintale şi sufleteşti. Limbile se dezleagă cu uşurinţă şi bucuriile reuşitelor vor fi evidente.
Întrebaţi la o oră de activitate educativă/dirigenţie: „Ce vreţi să deveniţi?” veţi primi răspunsuri ca: învăţător, primar, popă, doctor, poliţist dar şi domnişoară, mamă etc.

Prin prezentarea acestor modele comportamentale, pe cât posibil într-o comunitate veţi observa îmbunătăţirea rezultatelor şcolare şi o însuşire mai bună a valorilor morale.

Una este să le vorbeşti despre cele mai importante funcţii în comunitate (primar, popă, poliţist etc.) şi alta este să vorbească ei însuşi cu oamenii care reprezintă aceste funcţii.

La o lecţie de istorie le puteţi prezenta tot felul de lecturi, citate, ilustraţii etc., despre al doilea război mondial, ei îşi vor însuşi aceste noţiuni care se vor uita în timp şi altceva este ca acesta să fie povestit de un bătrân care a participat la război.

Veţi vedea interesul pentru lecţie şi legătura care se realizează prin comunicare între copil şi omul matur marcat de negurile vremii.

Degeaba povestiţi despre obiceiuri şi tradiţii elevilor dumneavoastră dacă nu luaţi parte împreună cu ei şi oamenii din comunitatea locală la şezători, clăci (scărmânatul lânii, depăşunatul porumbului etc.) la slujbele de la biserică, nu eralizaţi împreună cu comunitatea locală un muzeu al satului unde să se păstreze aceste lucruri cate ţin viu trecutul. Veţi vedea ce mult se mândresc şi nu vor mai conteni povestind despre ce-au realizat.

Îi învăţaţi pe copii să nu fure, să nu lovească, să nu mintă, dar nu i-aţi dus niciodată la o secţie de poliţie să concretizeze consecinţeleactelor negative.
Le spuneţi cum să-şi păstreze sănătatea, dar nu le-aţi arătat cum arată un spital, ce dureros este sa fi bolnav. O să constataţi nu numai respectarea regulilor de igienă pentru a nu se îmbolnăvi, dar şi dorinţa de a deveni omul care salvează vieţi – doctorul.

Exemple de prezentare a modelelor comportamentale sunt multe, dar tu ca dascăl, modelator de suflete trebuie să doreşti să creezi acea comuniune familie – şcoală – comunitate în primul rând fiind sincer cu tine însuţi şi cu ceilalţi în tot ce faci şi ce grăieşti, fiind dispus să înveţi mereu, alergând alături într-o cursă pentru cunoaştere către un ţel.
_{sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: model comportamental, familie, scoala, comunitate

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 31 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---