FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 720
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Sanse egale prin educatia multiculturala

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   dezvoltare   nevoi speciale   discriminare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   marginalizare   drepturi   formare   copii cu ces   personalitate   cultura   deficiente   libertate   violenta  

All Tags

Famous Forum

 

Sanse egale prin educatia multiculturala

 Q:   Intreaba despre Sanse egale prin educatia multiculturala       
Sanse egale prin educatia multiculturala Cel mai adesea prezenţa oamenilor diferiţi conduce la dezinteres şi indiferenţă ceea ce în cele din urmă nu reprezintă altceva decât o formă de discriminare. Ea se manifestă în domenii multiple de la furnizorii de servicii publice până la oportunităţi de angajare, nivel al producţiei, locuinţe, organizare politică şi reprezentare, acces la educaţie.

O altă manifestare a noastră faţă de diversitate o reprezintă prejudecăţile şi stereotipurile, fie în forma lor negativă (ceea gândim despre ceilalţi: intoleranţa, rasism) sau pozitivă(ceea ce gândim despre noi înşine:arianism). Acestea generează un comportament discriminatoriu.

Instituţiile de învăţământ trebuie să ia măsuri potrivite pentru eliminarea oricărei forme de discriminare prezen te în interiorul lor.
Ele trebuie să-i ajute pe elevi să-şi dezvolte identităţi nondiscriminatorii,să achiziţioneze şi să dezvolte cunostinţe, valori, atitudini şi abilităţi necesare pentru combaterea inechităţilor sub toate formele lor.

În această privinţă pedagogii au nevoie să-şi conştientizeze propriile prejudecăţi să fie corect formaţi, să ia în considerare condiţiile sociale şi nevoile minorităţilor. Este esenţial să se recunoască importanţa rolului social, economic şi chiar cultural pe care îl joacă şi l-au jucat grupurile minoritare în interiorul societăţii.

Toţi copiii trebuie educaţi pentru a participa deplin şi a contribui la societatea democratică. Aceasta înseamnă că trebuie să le fie transmise principiile democratice de bază. Astfel ei se angajează în apărarea valorilor democratice dobândind cunoştinţele, deprinderile, atitudinile şi abilităţile necesare. Acestea includ un angajament faţă de o ordine socială dreaptă şi umană, încredere mutuală, respect pentru drepturile şi identităţile celorlalti, deschidere, abilităţi analitice, abilităţi interpersonale.

În acest context, educaţia rromilor constituie o problema încă nerezolvată, cu consecinţe vizibile în plan social. Dificultăţile întâmpinate sunt generate de patru categorii de cauze:
a) cele legate de modul de viaţă al rromilor(sărăcie cronică, tradiţii)
b) cauze care ţin de atitudinea cadrelor didactice şi a altor factori responsabili implicaţi în educaţia rromilor
c) o lipsa de corelare legislativă privind protecţia socială şi politica educaţională
d) statutul incert al inspectorilor şcolari pentru rromi

Marginalizarea rromilor( cel mai adesea nedeclarată) merge de la atitudinea mai puţin binevoitoare faţă de elevi, aşezarea lor în ultimele bănci până la lăsarea de izbelişte a şcolilor şi claselor în care învaţă copii rromi.Mai mult chiar,cadrele didactice din afara etniei, cu grade didactice şi rezultate bune, care predau la aceste clase, sunt marginalizate.

Unele şcoli sunt reticente faţă de introducerea studiului limbii rromani ori vis-a-vis de unele măsuri de adaptare a procesului de învăţământ la nevoile concrete educaţionale ale elevilor rromi.

Elevii rromi ajung de multe ori în situaţii de eşec şi abandon şcolar. Mulţi dintre ei nu termină gimnaziul. Se pune intrebarea: cât li se datoreaza celor care abandonează şcoala acest fapt şi cât şcolii?

Nu puţini sunt învăţătorii şi diriginţii care exclamă la începutul anului şcolar cu amărăciune şi disimulată revoltă: "Nu ştiu ce să mă fac ca am trei ţigani în clasă!" şi aceasta înainte de a-i cunoaşte.

Ar trebui ca toţi educatorii să-şi imagineze un copil de 6-7 ani pe care, într-o zi de septembrie, mama îl ia de mana şi îl duce într-un loc despre care a auzit întâmplător. Acolo unde ştie că a fost fratele mai mare, dar numai pentru câteva luni. Copilul e şocat: intră într-o lume pe care n-a văzut-o niciodată. Nu inţelege aici mai nimic din ce se spune şi nu poate comunica decât cu câţiva dintre cei din jur. Zilele trec şi în locul în care se afla nu se vede mai nimic sau nu se aud prea multe cuvinte pe care să le înţeleagă. Din când în când, femeia cu care stă 4 ore pe zi se apropie de el şi îi spune ceva. Coşmarul continuă, până când, mama satulă de plânsul zilnic al copilului venit acasă, îi indeplineşte dorinţa: va face orice i se cere, dar să nu se mai ducă la şcoală.

Acest exemplu este unul extrem, dar relevă una din nevoile esenţiale ale unor elevi rromi, probabil ale celor mai defavorizaţi:învăţământul în limba maternă, sau mai bun decât acesta învăţământul bilingv, în care româna să fie învăţată prin intermediul limbii rromani.

Aceasta însă nu este de ajuns.Handicapul lingvistic derivă dintr-unul social ori se împleteşte cu acesta. Copilul de 6-7ani nu este cu nimic vinovat pentru că a auzit sau a vorbit doar limba rromani, ori pentru ca nu a putut fi dus la grădiniţă.Mai mult, nu are nici o vină pentru că părinţii lui stâlcesc limba română şi nu l-au putut învăţa, pentru că în ghiozdanul lui (dacă există)sunt doar două caiete şi un pix sau pentru că în locul în care trăieşte, apa curentă e doar un vis.

Dincolo de lipsa îmbrăcăminţii sau a condiţiilor materiale şi ambientale pentru învăţare, copiii rromi sunt alienaţi progresiv faţă de şcoală, datorită atitudinii colegilor şi/sau cadrelor didactice ori datorită absenţelor şi rămânerilor în urma.

În ultimii ani sau făcut paşi importanţi pentru socializarea rromilor,pentru integrarea lor în sistemul de învăţământ prin implicarea guvernelor post-decembriste, a societăţii civile româneşti şi a câtorva democraţii europene. În România există aproape 200 ONG-uri care promovează interesele rromilor, cele mai importante fiind AVEN Amentza, Rromani Criss şi Împreună. Acestea au finanţare europeană(fondurile Phare, Fundaţia pentru dezvoltarea popoarelor-Spania).Acestea asigură copiilor rechizite, îmbrăcăminte, mâncare, excursii gratuite. Au construit şcoli moderne în zone locuite de etnici rromi(comuna Cojasca-judetul Damboviţa).

La nivel naţional Ministerul Educaţiei şi Cercetării a implementat următoarele măsuri:

a) introducerea limbii rromani în şcoli începând cu anul şcolar 1992/1993, inclusiv la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti; numărul şcolilor în care se invaţă limba rromani a crescut progresiv ajungându-se că la sfârşitul anului şcolar 2003-2004, 12.650 copii rromi din 102 şcoli să o studieze.Predarea limbii rromani a fost asigurată de 260 dascăli aparţinând acestei etnii.

b)au fost elaborate manuale pentru învăţământul primar, gimnazial,cursuri de limba, literatură şi civilizaţia rromani.

c)în 2002 rromi au primit câte 10 locuri la 8 universităţi, câte 5 locuri la colegiile universitare, 926 de locuri la licee, 427 locuri la şcoli profesionale şi de ucenici; în anul şcolar 2004-2005 au primit 399 locuri speciale în facultăţi şi colegii universitare din 43 de instituţii de învăţământ superior de stat. S-a hotarât ca ei sa fie admişi pe criterii minimale (media5,00 şi să nu plătească taxe de şcolarizare pe toată durata studiilor)

d)existenţa inspectorilor rromi pentru toate judeţele

e)elaborarea şi desfăşurarea altor forme de învăţământ alternative decât cea de zi pentru învăţământul primar.

f)elaborarea şi desfăşurarea unor programe de alfabetizare /recuperare pentru etnicii rromi care au abandonat şcoala

g)colaborarea permanentă cu familiile elevilor şi cu organizaţiile nonguvernamentale

Rezolvarea problemelor legate de educaţia etnicilor rromi depinde de un complex de factori sociali, culturali, afectivi.Între aceştia se desprind drept cauze principale ale abandonului şcolar sărăcia,tradiţiile etniei şi discriminarea elevilor rromi în cadrul sistemului de învăţământ.

Toţi copiii trebuie să înveţe să trăiscă şi să interacţioneze pozitiv în această lume diversă.Atingerea acestui deziderat presupune implicaţii majore la toate nivelurile învăţământului obligatoriu:politică, structuri,organizaţii,administraţie;relaţii între şcoala şi comunitate; restructurarea şi formarea personalului; pedagogie; evaluare; selecţia şi repartiţia elevilor, tutoratul; sistemul educativ şi servicii cum ar fi hrană mediul fizic şi, în general etosul şcolii.Să schimbăm ideologia care respinge sau subordonează grupurile minoritare, să facem în aşa fel ca, deţinătorii puterii să opereze într-o manieră justă şi umană.

Trăim încă într-o lume confuză, ne lăsăm de multe ori influenţaţi de prejudecăţi. Nu valorizăm şi nu valorificăm diferenţele dintre noi ca fapt, ne lăsăm conduşi de suspiciune şi respingere. Nu înţelegem multiculturalitatea ca fenomen care ne îmbogăţeşte cu diversitate şi pe care noi înşine nu trebuie să ne permitem să-l risipim.
Referinte:
Zamfir, Cătălin –Politici sociale în România: 1980-1998, Ed. Expert, Bucureşti, 1999
Raport asupra Obiectivelor de Dezvoltare a Mileniului, Guvernul României, 2003
sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: educatia multiculturala, rromi, intoleranta, rasism, arianism, discriminare, deprinderi, marginalizare



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 16 December '07


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :