Ma apreciez putin când ma examinez, mult când ma compar. (Auguste Villiers de l'Isle-Adam)

în limbajul curent, când se spune despre cineva ca este complexat înseamna ca îi lipseste respectul de sine, ca se simte inferior altora, ca se considera mai putin valoros, talentat, frumos, inteligent decât semenii sai. Complexatul ocupa deseori un post inferior capacitatilor sale; nu iese niciodata în evidenta, vorbeste putin în general si aproape deloc despre sine. Este exigent cu el însusi si se judeca cu severitate.

Când spune ceva, are tendinta sa se denigreze, vorbind mai mult despre esecurile decât despre succesele sale. Fiecare are complexe, aspecte ale propriei personalitati care îi plac mai mult sau mai putin, însa unii au tendinta de a le exagera, considerându-se nesemnificativi, neinteresanti. Aceste persoane ar dori sa treaca neobservate sau cred ca trec neobservate.

Ca sa ironizam putin, avantajul în cazul acestor persoane este ca în compania lor va simtiti capabil, inteligent, descurcaret, de-a dreptul remarcabil. Atitudinea depreciativa a complexatului fata de sine le da celorlalti sentimentul ca sunt importanti. însa acesta este un avantaj aparent, de care ar fi mai bine sa nu profitati. Fiecare a întâlnit prieteni sau cupluri în care unul era umil, sters, serviabil, chiar supus, iar celalalt remarcabil si cu o personalitate puternica. Nu cadeti în aceasta capcana.

Daca sunteti seful unei persoane complexate, va fi tentant sa profitati de statutul pe care-l aveti. în cazul în care salariile si maririle de salariu nu sunt reglementate printr-un sistem clar, v-ati putea determina angajatul sa lucreze pe mai putini bani decât merita (de fapt). Umil fiind, complexatul devine lesne tapul ispasitor al anturajului sau. I se dau cele mai plictisitoare sarcini, profi-tându-se de pe urma slabiciunii sale.

Putem chiar sa-l luam peste picior, sa-l criticam... ca doar si el o face. Pericolul care-l pândeste pe cel care profita de o persoana complexata este ca dupa un timp aceasta din urma îsi poate veni în fire, înfruntându-l pe cel ce si-a batut joc de el. în realitate, complexatul nu-i înfrunta însa pe ceilalti, preferând sa se retraga. Este mai bine deci sa respectati aceasta persoana daca vreti sa lucrati cu ea în continuare.

Daca va este coleg, fie ca lucrati sau nu împreuna la anumite proiecte, îl veti auzi adesea spunând sau lamen-tându-se ca a realizat ceva, dar nu tocmai bine si asta deoarece nu este suficient de bun, de frumos, de inteligent, de mare, de puternic, pentru ca nu are capacitate de sinteza, e împiedicat, nu se pricepe sa planifice, sa numere, sa prevada, sa creeze... Toata aceasta situatie poate fi enervanta. Nu va lasati prada primului impuls de a vi se face mila de el, pentru ca aceasta atitudine s-ar putea reflecta asupra dumneavoastra însiva, ajungând chiar sa va spuneti: „Nu sunt capabil, nu sunt destul de bun, de eficient, de prevazator... Sunt chiar un nimic".

Complexatul:

• este umil, amabil si adesea retras;
• vorbeste despre sine denigrându-se si criticându-se;
• nu are încredere în fortele sale si tinde sa-si ignore propriile calitati;
• are un respect de sine scazut;
• se considera incapabil sa ocupe un post de conducere;
• are puterea de a-si influenta anturajul, care poate ajunge astfel sa fie complexat;
• are tresariri de vitalitate si de încredere în sine. E mai bine sa nu abuzati de el, ceea ce ar fi, oricum, o atitudine rautacioasa.

A-l îmblânzi sau a coexista

Cum sa va purtati cu un complexat pentru ca el sa îndrazneasca sa fie el însusi? Mai întâi, nu cadeti în capcana de a-l încuraja, spunându-i cât de nesemnificativ sunteti si dumneavoastra, cât de ineficient sau dezorientat. Chiar daca nu va simtiti mereu la înaltime, la serviciu sau în alta parte, ultimul lucru pe care trebuie sa-l faceti este sa adoptati atitudinea resemnata a complexatului de lânga dumneavoastra. Dar nu uitati ca aceasta atitudine poate fi tentanta.

Nu profitati de respectul de sine redus al complexatului. Apreciati-l si, pe cât posibil, cereti-i parerea si încurajati-l sa va împartaseasca ideile sale. De fapt, fiti ceva mai atent cu persoana complexata decât cu cei siguri pe ei. Complexatii au de obicei o imaginatie bogata (tocmai pentru ca îsi imagineaza anumite lucruri, ajung sa creada despre ei ca sunt nesemnificativi), sunt amuzanti (au învatat sa râda de ei însisi) si foarte constiinciosi (lupta împotriva presupusei lor nulitati). Nu le treceti cu vederea talentele, mai ales daca firma dumneavoastra functioneaza pe baza ideilor noi. Rezervati-va timp pentru a-i pune întrebari complexatului si mai ales pentru a-l asculta cu atentie. Trebuie sa stiti, de asemenea, ca oamenii complexati se închid ca într-o carapace daca banuiesc ca suntem prefacuti.

Nu uitati sa le scoateti în evidenta succesele. Remarcându-le, le putem schimba acestor persoane maniera de a vedea lucrurile. Bineînteles ca nu trebuie sa va lasati coplesit de persoana complexata. Daca nu va simtiti bine în preajma sa, daca va deranjeaza sau va secatuieste de energie, ignorati-o. Veti vedea cum se retrage discret, gasind alte persoane, alti colegi cu care sa stabileasca relatii.

---

Tag-uri: complex, respect de sine

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 09 April '12

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---