FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,208
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Despre Ion Barbu si opera sa-a patra parte

Tag-uri Populare


comentariu   poezie   referat   istorie   antichitate   personalitati   roman   mihai eminescu   opera   camil petrescu   caracterizare   lucian blaga   mihail sadoveanu   enigma otiliei   george calinescu   literatura   o scrisoare pierduta   nuvela   rezumat   marin preda   ion luca caragiale   tudor arghezi   ioan slavici   liviu rebreanu   balada   pamant   ape   continent   geografie   poet   morometii   investigatie   omor   crima   otrava   personaj  

All Tags

Famous Forum

 

Despre Ion Barbu si opera sa-a patra parte

 Q:   Intreaba despre Despre Ion Barbu si opera sa-a patra parte       
Despre Ion Barbu si opera sa-a patra parte Tema “neasteptata, solemna” a Mortii si Somnului se regaseste in Isarlak, Nastratin Hogea la Isarlak, Domnisoara Hus si Cantec de rusine, unde somnul hipnotic pregateste revelatia comunicarii cu o alta lume. In ceas de seara, timp de trecere si timp exceptional de cunoastere onirica, isi deapana Domnisoara Hus “chemarea mosorului” in cautarea iubitului pierdut (asemeni Penei Corcodusa, eroina lui Mateiu I. Caragiale, “sora” livresca a Domnisoarei Hus). Acelasi somn hipnotic ii cuprinde pe oamenii cetatii Isarlak la aparitia luntrei-sicriu a lui Hogea Natratin, “soitar”, bufon si ascet, care se autodevora, “trup sfant si hrana siesi”, principiu cosmic fuzionand cu sine insusi, imagine emblematica pentru poezia barbiana.

“R asul fonf al Demiurgului”, la care face referire Ion Barbu in interviul citat, se face auzit de intregul ciclu Isarlak, subliniind caracterul de epifanie si bufona al acestor poezii.

“Alexandrinismul” este prezent in poezia hermetica, a nuntii de ritual alchimic din Ritmuri pentru nuntile necesare, Alexandria Egiptului fiind cunoscuta in Antichitate drept patria misterelor si a ritualurilor ezoterice, ale mortii si renasterii.

Vechea lirica engleza inspira ciclul Uvedenrode, care are drept moto doua versuri dintr-un poem de Longfellow (The slave singing at midnight): “For its tones by tums were glad / Sweetly solemn, wildly sad”. Versurile sunt dominate de aliteratie, procedeu poetic prezent in Uvedenrode, unde unitatea sonora a versurilor confera un sens ce depaseste semnificatia individuala a cuvintelor. De altfel, unul dintre aspectele care ingreuneaza o lectura tra-ditionala a poeziilor barbiene din Uvedenrode si asa-zisul ciclu ermetic este dat de faptul ca pentru Ion Barbu unitatea notional-semnificativa minima in poezie nu este cuvantul ci versul, “grup cristalografie pur”, aproximand sensul “restranselor perfectiuni poliedrale”, care sunt momentele cruciale din existenta universului.

Repudierea primei perioade de creatie se datoreaza aspectului sau retoric. Negandu-i retorica, Ion Barbu nu neaga insa si continutul acestor versuri, legate de “elanul extatic” al fuziunii in Marea Fiinta cosmica.

Pe urmele lui Nietzsche dar si ale lui Hegel (pe care Ion Barbu il citeaza prin intermediul lui Mallarme) formele individuale sunt sacrificate in ritmurile nuntii cosmice, ale fuziunii cu sine a Fiintei Cosmice (a Ideii hegeliene, principiu cosmic) care, divinizata pentru a se manifesta in lume, isi recapata unitatea primordiala prin chemarea incantatorie a versului ce revine la ritualul orfic.


Tag-uri: ion barbu, opera, dan barbilian



Categorie: Referate  - ( Referate - Archiva)

Data Adaugarii: 07 January '11


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :