Statistics:
Visits: 828 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Puterea de a ceda
Q: | Intreaba despre Puterea de a ceda |
Pentru cei înguşti la minte cele mai temeinice trăsături de personalitate sunt ambiţia şi încăpăţânarea. Iar unui om prost îi lipsesc multe, dar nu şi tenacitatea.
Chiar şi în situaţiile cele mai dificile, este mai onorabil să cedezi, pentru că dreptatea şi mărinimia îţi vor fi oricum recunoscute de ceilalţi.
Mai multă pagubă îţi aduce îndărătnicia decât câştig îţi vine de la o eventuală biruinţă, deoarece cu îndărătnicia aperi încăpăţânarea şi proasta creştere, nu şi dreptatea sau adevărul. Când dintr-un capriciu te menţii într-o încăpăţânare oarbă, nu judecata te împinge la asta, ci prostia. Dârz enia trebuie să o foloseşti pentru întărirea voinţei şi nu ca argument al dreptăţii. Dar există un lucru şi mai înţelept decât ,a şti să cedezi; acela de a nu te încurca cu ignoranţii şi proştii, deoarece sunt primejdioşi pentru orice relaţie. A le face acestora confidenţe e ca şi cum te-ai încredinţa călăului. Viaţa personală trebuie păstrată ascunsă, la fel ca şi intimitatea gândurilor, deoarece numai aşa poţi să ascunzi propriile slăbiciuni şi defecte. Dorinţa de confidenţă este omenească, dar tot atât de sigur este că devine, de cele mai multe ori, cea mai riscantă naivitate.
Om puternic este cel ce-şi înăbuşă dorinţa de a se confesa, neoferind astfel arme în mâna duşmanilor.
A şti să cedezi nu este o slăbiciune, ci cea mai bună dovadă de înţelepciune. Chiar dacă ţi-ai răpune toţi adversarii, nu înseamnă că ţi-ai asigurat prestigiul şi reputaţia. La un scop poţi să ajungi cu dibăcie, la altul cu curaj, dar, uneori, e bine să recurgi şi la soluţia şireteniei, deoarece, de când este lumea, mai mult a făcut viclenia decât forţa şi cele mai mari victorii le-a obţinut inteligenţa, nu vitejia.
Dar nu este bine să uităm că cel care nu se supără niciodată, e prost de prea multă bunătate, iar aceasta nu vine decât din îndoială şi incapacitate.
De multe ori în viaţă, când vrei să dregi una, dărâmi alta. Astfel justificarea nu înseamnă repararea unei gafe sau greşeli, ci săvârşirea alteia noi.
Totdeauna mai rău decât un rău săvârşit este actul de a-l apăra ; şi nu atât răul, în speţă, nemulţumeşte cât neputinţa celuilalt de a-l recunoaşte.
Un om când săvârşeşte o greşeală este considerat nesocotit, dar, când o repetă este luat drept prost. O scuză anticipată nu drege nimic, dar trezeşte suspiciunea, după cum se ştie că scuza înainte de vreme înseamnă să te acuzi singur. Dacă greşeşti, învaţă să-ţi recunoşti singur greşeala şi repar-o imediat, căci aceasta va dovedi probitate morală şi capacitate de a-ţi învinge propriile slăbiciuni şi greşeli. Acest comportament nu trebuie să te împingă să cazi în familiaritate, deoarece cel care-i prea familiar îşi pierde repede superioritatea pe care i-o conferă funcţia şi reputaţia,
Cu superiorii este riscant să te porţi familiar, cu inferiorii ar fi o lipsă de respect, iar cu proştii, ar duce la obrăznicie, pentru că aceştia confundă favoarea cu un drept ce li s-ar cuveni. Familiarismul cade repede în vulgaritate, pentru că presupune mai puţin autocontrol. Nu este bine să devii confidentul altuia, pentru că-i vei pierde mai devreme sau mai târziu prietenia şi atunci ,te va considera duşman, deoarece cunoşti ce are rău în el.
Cine-şi încredinţează altuia secretele îi devine sclav, iar sclavii se revoltă adeseori. Secretele nici nu se spun, nici nu se ascultă, pentru a se evita riscul.
Chiar şi în situaţiile cele mai dificile, este mai onorabil să cedezi, pentru că dreptatea şi mărinimia îţi vor fi oricum recunoscute de ceilalţi.
Mai multă pagubă îţi aduce îndărătnicia decât câştig îţi vine de la o eventuală biruinţă, deoarece cu îndărătnicia aperi încăpăţânarea şi proasta creştere, nu şi dreptatea sau adevărul. Când dintr-un capriciu te menţii într-o încăpăţânare oarbă, nu judecata te împinge la asta, ci prostia. Dârz enia trebuie să o foloseşti pentru întărirea voinţei şi nu ca argument al dreptăţii. Dar există un lucru şi mai înţelept decât ,a şti să cedezi; acela de a nu te încurca cu ignoranţii şi proştii, deoarece sunt primejdioşi pentru orice relaţie. A le face acestora confidenţe e ca şi cum te-ai încredinţa călăului. Viaţa personală trebuie păstrată ascunsă, la fel ca şi intimitatea gândurilor, deoarece numai aşa poţi să ascunzi propriile slăbiciuni şi defecte. Dorinţa de confidenţă este omenească, dar tot atât de sigur este că devine, de cele mai multe ori, cea mai riscantă naivitate.
Om puternic este cel ce-şi înăbuşă dorinţa de a se confesa, neoferind astfel arme în mâna duşmanilor.
A şti să cedezi nu este o slăbiciune, ci cea mai bună dovadă de înţelepciune. Chiar dacă ţi-ai răpune toţi adversarii, nu înseamnă că ţi-ai asigurat prestigiul şi reputaţia. La un scop poţi să ajungi cu dibăcie, la altul cu curaj, dar, uneori, e bine să recurgi şi la soluţia şireteniei, deoarece, de când este lumea, mai mult a făcut viclenia decât forţa şi cele mai mari victorii le-a obţinut inteligenţa, nu vitejia.
Dar nu este bine să uităm că cel care nu se supără niciodată, e prost de prea multă bunătate, iar aceasta nu vine decât din îndoială şi incapacitate.
De multe ori în viaţă, când vrei să dregi una, dărâmi alta. Astfel justificarea nu înseamnă repararea unei gafe sau greşeli, ci săvârşirea alteia noi.
Totdeauna mai rău decât un rău săvârşit este actul de a-l apăra ; şi nu atât răul, în speţă, nemulţumeşte cât neputinţa celuilalt de a-l recunoaşte.
Un om când săvârşeşte o greşeală este considerat nesocotit, dar, când o repetă este luat drept prost. O scuză anticipată nu drege nimic, dar trezeşte suspiciunea, după cum se ştie că scuza înainte de vreme înseamnă să te acuzi singur. Dacă greşeşti, învaţă să-ţi recunoşti singur greşeala şi repar-o imediat, căci aceasta va dovedi probitate morală şi capacitate de a-ţi învinge propriile slăbiciuni şi greşeli. Acest comportament nu trebuie să te împingă să cazi în familiaritate, deoarece cel care-i prea familiar îşi pierde repede superioritatea pe care i-o conferă funcţia şi reputaţia,
Cu superiorii este riscant să te porţi familiar, cu inferiorii ar fi o lipsă de respect, iar cu proştii, ar duce la obrăznicie, pentru că aceştia confundă favoarea cu un drept ce li s-ar cuveni. Familiarismul cade repede în vulgaritate, pentru că presupune mai puţin autocontrol. Nu este bine să devii confidentul altuia, pentru că-i vei pierde mai devreme sau mai târziu prietenia şi atunci ,te va considera duşman, deoarece cunoşti ce are rău în el.
Cine-şi încredinţează altuia secretele îi devine sclav, iar sclavii se revoltă adeseori. Secretele nici nu se spun, nici nu se ascultă, pentru a se evita riscul.
Tag-uri: lider, psihic, inteligenta |
- Pregatirea pentru viata de familie (4027 visits)
- Piramida lui Maslow (3719 visits)
- Psihologia persoanelor de varsta a treia (2087 visits)
- Comunicare este cheia succesului (2023 visits)
- Puterea cuvantului (1578 visits)
- Importanta gesturilor (1564 visits)
- Ce este gestica (1559 visits)
- Un om amabil are mult de castigat (1495 visits)
- Tipicarul sau cel care iubeste detaliile (1420 visits)
- Deficienta fizica si repercursiunile acesteia (1371 visits)
- Tehnici de manipulare verbala (1360 visits)
- Educatia pentru viata de familie (1346 visits)
- Comunicarea cu parintii (1291 visits)
- Depresivul sau cel care traieste o tristete profunda (1281 visits)
- Cuvintele si puterea lor de manipulare (1273 visits)
- Deficienta fizica si repercursiunile acesteia
- Ce se intampla cand te subjuga dorinta?
- Structuri de autoritate si putere in sanul cuplului
- Importanta sprijinului parintesc pentru copii
- Dialogul dintre cele doua sexe
- Fenomenul dezorganizarii maritale
- Solutii pentru prelungirea stabilitatii familiei
- Organizarea familiei conform sociologilor
- Tipuri de personalitate - tipul fricos
- Un lider trebuie sa fie puternic
- Liderul care conduce dupa metode empirice
- Subalternii au nevoie de autoritate
- Esecul angajatilor reprezinta esecul liderului
- O echipa trebuie intotdeauna stimulata
- O echipa motivata este o echipa eficienta
- Care sunt calitatile unui lider
- Cum poate un lider sa isi conduca oamenii
- Comunicare este cheia succesului
- Un sef trebuie sa isi respecte subalternii
Categorie: Psihologie - ( Psihologie - Archiva)
Data Adaugarii: 28 September '10
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :