- reprezenta puterea legislativă în cadrul regimului democratic;
- articolele 33 şi 42 din Constituţia din 1923 au prevăzut că puterea emană de la naţiune şi că membrii Parlamentului reprezentau naţiunea;
- structură bicamerală: Adunarea Deputaţilor si Senatul;

- era un for de control al activităţii executivului; miniştrii erau responsabili pentru actele lor în faţa Parlamentului;
- a găzduit ample dezbateri concretizate în importante hotărâri asupra marilor probleme ale societăţii româneşti în perioada interbelică, ratificarea tratatelor de pace după primul război mondial şi Constituţia din 1923, organizarea administrativă, evoluţia economică, consultările electorale, progr esul culturii;

- funcţia de preşedinte al Parlamentului reprezenta o încununare a unei îndelungate activităţi social-politice şi culturale: Nicolae Iorga, Duiliu Zamfires-cu, D. Pompei, Alexandru Lapedatu.

Practica parlamentară:
- interpelări la adresa guvernului (între 1919-1937 s-au formulat 12.000 interpelări);
- votul de neîncredere acordat executivului;
- invalidarea de mandate;
- dezbaterile şi răspunsurile pe marginea Discursului Tronului (rostit la începutul fiecărei sesiuni a forului legislativ);
- în privinţa culorii politice, Parlamentul a fost dominat de Partidul Naţional Liberal şi Partidul Naţional Ţărănesc, dar şi de alte partide;
- în cadrul său au activat reprezentanţii burgheziei mari, mici, mijlocii, intelectuali, jurişti, învăţători, avocaţi, industriaşi, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale.

---

Tag-uri: lupta, intregire, tara, drepturi, politica, razboi, unire

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 12 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---