Un rol esenţial în formarea şi pregătirea omului ocupă din totdeauna şi fără riscul de a şi-l pierde - EDUCAŢIA.

Misiunea fundamentală a educaţiei este aceea de a crea pentru fiecare individ capacitatea de a-şi dezvolta întregul său potenţial şi de a deveni o fiinţă umană completă. Acumularea de cunoştinţe şi competenţe trebuie însoţită de educarea caracterului, de o deschidere culturală şi de asumarea de responsabilităţi sociale.

Educaţia constituie o funcţie socială ce rezultă din faptul că omul este o fiinţă socială, trăieşte într-un mediu social. Personalitatea umană se dezvoltă în mod necesar în continuarea unor premise existente în cod ul genetic. Educaţia are rolul de a orienta şi stimula evoluţia datelor genetice, permiţând realizarea naturii umane.

"Educaţia, spunea J. J. Rousseau, o primim din trei surse: natura, oamenii şi lucrurile. Dezvoltarea spontană a organelor şi a capacităţilor noastre constituie educaţia dată de natură. Utilizarea pe care suntem obişnuiţi să o dăm acestei dezvoltări constituie educaţia ce ne este transmisă de oameni. Dobândirea experienţei personale de la obiectele care ne înconjoară constituie educaţia dată de lucruri."

Pentru asigurarea egalităţii reale a şanselor, pasul cel mai important îl constituie şcolarizarea întregii populatii, cel puţin pentru nivelul învăţământului obligatoriu. Cele mai relevante cauze care au condus la fenomenele de abandon si analfabetism sunt :
- existenţa unor comunităţi izolate cu drumuri greu practicabile şi lipsa mijloacelor de transport;
- menţinerea unui nivel scăzut de dezvoltare economică a anumitor zone, ceea ce a condus la o situaţie financiară precară a membrilor acestor comunităţi;
- folosirea copiilor ca forţă de muncă în agricultură şi în activităţile din gospodărie;
- perpetuarea unui mediu familial defavorizat cultural, care conduce la manifestarea unei neîncrederi în instituţiile de învăţământ (în special în cazul comunităţilor de romi);
- existenţa unui număr semnificativ de cadre didactice necalificate în şcolile din comunităţile izolate şi dezavantajate economic

În ultimii ani au fost realizate diverse rapoarte şi studii care au evidenţiat lipsa educaţiei la mulţi rromi din România şi s-a spus clar că rolul educaţiei este acela de a fi punctul de pornire care să ofere mai multe şanse de incluziune pentru rromi la nivelul întregii societăţi. În societatea modernă actuală, educaţia în cadrul instituţiilor de învăţământ completează rolul familiei în procesul de socializare al copiilor şi adolescenţilor. Şcoala are sarcina de a transmite informaţii, deprinderi şi valori pe care societatea le consideră importante pentru viaţa socialã.

Au fost finanţate diverse programe care au vizat tocmai îmbunătăţirea educaţiei pentru populaţia de rromi din România. Investiţia în educaţie este una pe termen lung şi nu întotdeauna poate avea efectele scontate dacă nu se are în vedere luarea acelor măsuri care, în cele din urmã, să ofere mai multe şanse rromilor. Din păcate, foarte multe programe de acest tip nu au avut un efect pozitiv, un efect de mobilizare a comunităţilor de rromi. Relativul eşec se datoreazã unor cauze complexe care sunt strâns legate între ele şi nu fac decât să-i menţină pe rromi într-un cerc permanent de excludere din cadrul societăţii româneşti.

Au fost evidenţiate probleme atât în ceea ce priveşte accesul rromilor la educaţia formală, cât şi calitatea extrem de scăzută a educaţiei formale de care populaţia de rromi beneficiazã.

Lipsa accesului la educaţie reprezintă cea mai stringentă problemă cu care se confruntă comunitatea de rromi în general, sub toate aspectele ei, şi anume:
- educaţie preşcolară ;
- educaţie şcolară (de la şcoala primară la liceu) ;
- calificare şi recalificare profesională;
- educaţie familială;
- educaţie civică şi religioasă;
- educaţie sanitară.

Nu există suficientă informare şi consiliere în domeniul educaţiei pentru familiile de rromi respective şi nici cursuri de calificare/recalificare specifice pe nevoile şi potenţialul comunităţii. Cadrele didactice abordează clasa în general într-o manieră “rolul profesorul este să transmită informaţii şi al elevului să le reproducă”, decât într-o manieră incluzivă care să ţină cont de înţelegerea şi utilitatea materiei predate, pentru că cei mai mulţi rromi când vor intra în şcoala primară au deja nişte carenţe care nu pot fi recuperate pe parcurs. Acestea nu pot decât să se agraveze, ceea ce duce în cele din urmă la eşecul şcolar sau la rezultate mult mai slabe.

O a doua problemă ţine de nivelul extrem de scăzut al educaţiei pentru mulţi rromi. Foarte mulţi rromi au doar câteva clase primare şi nu au posibilitatea de a continua studiile la alte nivele. Frecventează şcoala pentru alocaţie, care pentru foarte multe familii constituie singura sursă de venit, fiind condiţionată de frecvenţa şcolara, iar abandonul şcolar apare la nivel de gimnaziu.

În ceea ce priveşte participarea şcolară, abandonul este o problemă destul de serioasă în mod special în rândul tinerilor care nici măcar nu pot termina 8 clase, iar cei care termină 8 clase nu mai continuă alte forme de învăţământ. În rândul persoanelor de sex feminin, participarea şcolarã ese mult mai slabã.

În vederea prevenirii şi combaterii abandonului şcolar la rromi ne propunem să avem în vedere următoarele :

- Elevii care studiază limba maternă la şcoală, la parametri superiori fată de perioada anterioară, se vor regasi pe ei insisi. Vor fi mai motivaţi şi mai încrezători în forţele proprii, iar cazurile de abandon şcolar se vor diminua simţitor. De asemenea, cunoaşterea culturii si a tradiţiilor vor crea o nouă imagine la populaţia majoritară si o nouă atitudine, premisa a reducerii abandonului şcolar.
- Implicarea lor în activitatea de culegere de folclor, probe de limba rromani şi elemente de civilizaţie tradiţională şi de mobilizare a rudelor lor mai mari la cursurile de recuperare şcolară îi va determina să nu se mai considere marginalizaţi, văzându-se utili într-o activitate atât de importantă, iar situaţia la învăţătură se va îmbunătaţi, nu numai la limba maternă, ci şi la toate obiectele,întrucât din obiect al educaţiei, vor deveni subiect al acesteia.
- Elementele pozitive de morală rromani, coroborate cu activitatea educţională curentă din şcoli vor avea un impact benefic în plan comportamental asupra elevilor:, vor fi mai cooperanţi unii cu altii, mai toleranţi. Activitatea educaţională la alţi parametri va avea un impact pozitiv asupra elevilor privind habitatul, deprinderile igienice, estetica vestimentaţiei. La toate acestea se adaugă perspectiva inserţiei profesionale şi a unui standard de viaţă decent.
- Activitatea extracurriculară (cu precădere artistică bilingvă) va avea un efect benefic şi asupra elevilor majoritari, al căror comportament, uneori intolerant faţă de rromi este cauzat de necunoaşterea valorilor spirituale ale etniei rrome. Pregătirea suplimentară va face ca peste câtiva ani să nu mai fie nevoie de discriminare pozitivă.
- Tinerii înscrisi la recuperarea şcolara vor avea posibilitatea să-şi lărgească orizontul cultural, să câştige încredere în forţele proprii şi să nu se simtă mai prejos decât colegii lor români, si să nu le mai fie ruşine de etnia din care fac parte.
- Preşcolarii cuprinşi la cursurile intensive, cel putin 50% vor frecventa mai departe grădiniţa, impactul asupra activităţii şcolare fiind pozitiv, evident. La aceşti elevi perspectiva inserţiei profesionale este mai apropiată, de aceea formarea unor deprinderi tehnologice este imperios necesară. Şi aceşti tineri, după ce vor primi statutul de elevi, se vor bucura de un alt tratament din partea anturajului majoritar.
- Învăţământul complementar de recuperare şcolară va constitui o nouă şansă pentru tinerii rromi care vor depăşi handicapul condiţiei sociale de ţigan. Familiile din care provin copiii şi tinerii în cauză se vor simţi şi ele în pas cu lumea, ştiind că cel puţin descendenţii lor vor accede la o viaţă mai bună şi vor căuta să-şi îmbunătăţeascaă condiţiile de habitat.
_{Referinte :
• Preda, Marian (1999) - Grupuri sociale excluse/ignorate de politicile sociale în România, în Zamfir, C. (coord.) 1999 – “Politici sociale în România ‘90-’98”, Editura Expert, Bucharest
• Surdu, Mihai (1998) - Efectele condiţionării alocaţiei pentru copii de prezenţa şcolară în cazul copiilor rromi, în “Calitatea vieţii”, no. 1, Bucharest
• Zamfir, Elena; Zamfir, Cătăin (coordinators) (1993) - Ţiganii între ignorare şi îngrijorare, Editura Alternative, Bucharest
• Zamfir, Cătălin (coordonator) (1995) - Dimensiuni ale sărăciei, Editura Expert, Bucharest
*** HG 430/2001 privind aprobarea Strategiei Guvernului Roâniei pentru Îmbunătăţirea Situaţiei Rromilor
*** Indicatori privind comunităţile de rromi din România, ICCV, Bucureşti, Editura Expert 2002
sursa imaginii : freeschoolclipart.com}

---

Tag-uri: educatie, pregatirea omului, caracter, rousseau, societate, dezvoltare

---

Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 02 January '08

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---