FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 581
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Formarea deprinderilor de exprimare orala la copiii cu dizabilitati

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   dezvoltare   nevoi speciale   discriminare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   marginalizare   drepturi   formare   copii cu ces   personalitate   cultura   deficiente   libertate   violenta  

All Tags

Famous Forum

 

Formarea deprinderilor de exprimare orala la copiii cu dizabilitati

 Q:   Intreaba despre Formarea deprinderilor de exprimare orala la copiii cu dizabilitati       
Formarea deprinderilor de exprimare orala la copiii cu dizabilitati Evolutia societătii, ritmul intens al transformărilor din toate domeniile impun ca nivelul cerinţelor la care o persoană trebuie să facă faţă pentru a-şi exercita propriile drepturi şi responsabilităţi ce decurg din acestea pentru a se adapta la parametrii optimi, să fie din ce in ce mai crescut.

Ca fiinţă socială, omul este dependent de ceilalti oameni. Această dependenţă înseamnă de fapt, ajutor, posibilitatea de a comunica si coopera. Acest lucru dă naştere la sentimentul de apartenenţă şi solidaritate umană, precum şi la sentimentul de securitate a individului.

Şcoala incluzivă este cea care răspunde acestor nevoi. Aici au acces toţi copiii unei comunităţi,indiferent de mediul de provenienţă, în care sunt integraţi într-o formă sau alta şi copiii cu CES, unde programul activităţilor didactice are la bază un curriculum specific şi unde participarea personalului didactic la activităţile educative se bazează pe un parteneriat activ între profesor, profesor de sprijin / suport, specialişti în educaţie specială şi părinţi.

Pornind de la premiza că fiecare copil are particularităţi, interese, abilităţi şi necesităţi de învăţare unice, toate drepturile sale referitoare la educaţie trebuie realizate într-o manieră care să conducă la o integrare socială şi o dezvoltare individuală cât se poate de complete, incluzând dezvoltarea sa culturală şi spirituală.

Integrarea şcolară se referă în esenţă la integrarea în structurile învăţământului de masă a copiilor cu cerinţe speciale în educaţie ( copii cu deficienţe senzoriale , fizice , intelectuale sau de limbaj, defavorizaţi socio-economic şi cultural , copii din centrele de aşistenţă şi ocrotire , copii cu uşoare tulburări psiho-afectice şi comportamentale , copii infectaţi cu virusul HIV , etc. ) pentru a oferi un climat favorabil dezvoltării armonioase şi cât mai echilibrate a personalităţii acestora.

Integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în colectivul unei clase este una dintre cele mai dificile sarcini psihopedagogice , datorită diverselor probleme pe care le ridică aceasta , cum ar fi : posibilităţile de dezvoltare , efectele asupra colegilor de clasă , condiţii diferite de organizare a orelor , evaluare diferenţiată.

De multe ori , integrarea educaţională este considerată încheiată atunci când copilul cu cerinţe educative speciale a fost transferat din şcoala specială în cea de masă.Înscrierea copilului cu deficienţe în catalogul clasei şi aşezarea lui în bancă alături de un copil normal nu determină automat acceptarea sa ca membru valoros şi dezirabil al colectivităţii şcolare.

Termenul “ incluziv ” reflectă capacitatea unui grup de a forma o unitate a membrilor săi , indiferent dacă aceştia sunt normali sau deficienţi.Într-un astfel de colectiv , nu persoana cu nevoi speciale este datoare să se adapteze la cerinţele grupului , ci grupul însuşi trebuie să găsească acea manieră adecvată de a deveni accesibil individului cu deficienţe.” Cu cât cineva este mai greoi şi mai puţin dotat de la natură , cu atât mai mult are nevoie de ajutor.. ” ( Didactica Magna , Cap .IX ).

Şcoala incluzivă reprezintă un pas mai departe în procesul de atenuare şi eliminare a barierelor educaţionale dintre copiii obişnuiţi şi cei cu diverse dizabilităţi.Paradigma şcolii incluzive propune ca noţiunea de “ curriculum standardizat ” să fie abandonată în favoarea unui curriculum centrat pe elevi , care să valorifice potenţialul său de învăţare , nu să răspundă anumitor obiective şi scopuri generale , astfel încât elevul să aibă satisfacţia că învaţă pentru propriul său interes.Metodele active-participative utilizate în practica instructive-educativă permit elevului satisfacerea cerinţelor educaţionale prin efort personal şi în colaborare cu colegii.Aceste metode stimulează interesul pentru cunoaştere , facilitează contactul cu realitatea înconjurătoare , sporind gradul de socializare al elevilor.În contextual educaţiei integrate , aceste metode stimulează şi dezvoltă învăţarea prin cooperare.Sunt favorizate astfel cunoaşterea reciprocă dintre elevi , înţelegerea şi acceptarea reciprocă , precum şi integrarea copiilor cu cerinţe educative speciale în colectivul şcolii.

Din categoria copiilor cu nevoi speciale fac parte atât copiii cu deficienţe propriu-zise la care ,cerinţele sunt multiple ,cât şi copiii fără deficienţe, dar care prezintă manifestări stabile de inadaptare la exigenţele şcolii.Deci ,din această categorie fac parte:
- copii cu deficienţe senzoriale: vizuale,auditive,locomotorii,etc.;
- copii cu deficienţe mintale;
- copii cu tulburări afective;
- copii cu tulburări de învăţare.

Integrarea copiilor cu nevoi speciale se bazează pe câteva principii,unul din
acestea fiind legalitatea şanselor de instruire şi educaţie. Aceasta presupune asigurarea tuturor oportunităţilor si condiţiilor (resurse materiale,umane,dar mai ales pedagogice) pentru dezvoltarea normală,liberă şi completă a fiecărui copil , eliminarea obstacolelor de natură să introducă disfuncăii în acest domeniu.

Pentru integrarea copiilor cu tulburări de învăţare se impune elaborarea unui plan de intervenţie individualizat,în cadrul căruia, folosirea unor modalităţi eficiente de adaptare curriculară joacă un rol esenţial. Acest plan de intervenţie individualizat cuprinde următoarele componenete:
- evaluare si reevaluare;
- stabilirea obiectivelor ;
- selectarea metodelor si activităţilor folosite în intervenţie;
- stabilirea instituţiilor şi echipelor interdisciplinare participante ;
- colaborarea cu familia elevului;

Evaluarea copiilor permite obţinerea unor informaţii relevante despre ei din
diverse domenii .

Se pot constata printr-o serie de tulburări de învăţare şi dificultăţi de citire- scriere.

La începutul şcolarităţii ,învăţătorul utilizează metode variate pentru evaluarea gradului de cunoaştere de către elevi a literelor , cifrelor , eventual a cuvintelor tipărite .

Fiecare dintre strategiile de evaluare alese de către învăţător poate oferi informaţii utile

Noi propunem un set de exerciţii si strategii utile care să vină în sprijinul lucrului cu copiii cu dificultăţi în formarea deprinderilor de exprimare orală .Fără pretenţia ca aceste strategii să devină ,, reţete “ infailibile, oferă nişte instrumente alternative de lucru cu copiii ce necesită sprijin suplimentar în deprinderea exprimării. Bineînţeles ,acestea pot fi aplicate cu copiii recuperabili , cu deficienţe moderate, care pot recupera terenul pierdut .

Eficienţa lor creşte dacă sunt aplicate individual sau pe grupuri mici de elevi.

Ne-am oprit în mod deosebit asupra dificultăţii de însuşire a exprimării orale, considerând-o achiziţie fundamentală pentru evoluţia ulterioară a elevilor.

1.Incursiunea într-o carte pornind de la ilustraţii .

Aceasta este o modalitate de a prezenta copilului o poveste / povestire
,,plimbându-l printre primele pagini ale cărţii şi vorbindu-i despre ilustraţii .
Acest exerciţiu provoacă curiozitatea copilului oferindu-i motivaţia învăţării
cititului şi a exprimării orale.

2.Citirea iniţială

Învăţătorul va citi elevului cu voce tare un text scurt indicându-i cu degetul
fiecare cuvânt.Copilul urmăreşte şi el fiecare cuvânt . Exerciţiul are un rol important în formarea câmpului de citire.

3. Citirea cu ecou

Se va citi un rând dintr-un text , sau un paragraf , indicând fiecare cuvânt . Imediat, ,elevul citeşte acelaşi rând sau acelaşi paragraf ,, în ecou “.

4. Citirea murmurată

Se citeşte o propoziţie , apoi elevul va citi aceeaşi propoziţie , încet , în ritmul său propriu.

5. Citirea cu partener

În această strategie se parcurg mai mulţi paşi :
- se citeşte o propoziţie de către învăţător , elevul o citeşte pe următoarea şi aşa
mai departe pâna la sfârşitul textului . Recitind apoi textul tot în pereche cu învăţătorul , elevul are posibilitatea să parcurgă şi acele propoziţii pe care iniţial le-a citit învăţătorul .

Citirea în pereche se poate realiza şi de către doi elevi.
- Învăţătorul citeşte o propoziţie , elevul citeşte două propoziţii. Gradat , elevul va citi din ce în ce mai mult propoziţii pâna va reuşi să citească singur textul , fără partener. Elevul este ascultat şi sprijinit dacă este nevoie.

6.Recitirea

Se cere elevilor să citească la prima vedere un text scurt în timp de două minute.
După cele două minute se numără cuvintele citite de elevi prin efort propriu şi se înregistrează într-o fişă.Elevul va citi apoi acelaşi text tot în două minute .Se înregistrează numărul de cuvinte citite de această dată şi se compară diferenţele .

7. Studiul cuvintelor

Aceste activităţi sau jocuri sunt folosite pentru a-i ajuta pe elevi să-şi însuşească principiile ortografice elementare.În funcţie de nivelul de cunoaştere a cuvintelor copiii pot selecta cuvintele după prima literă , familii de cuvinte , cuvinte care rimează , sinonime , antonime sau pot participa la exerciţii - joc (careuri , jocul silabelor, etc).

Pe jetoane sunt scrise mai multe cuvinte în funţie de jocul ales se pot forma perechi de sinonime,antonime ,substantive proprii ,se pot aşeza în coloane după numărul de silabe.Elevul citeşte de fiecare dată cuvintele alese.Uneori intenţionat , învăţătorul poate aşeza un cuvânt într-o coloană nepotrivită . Dacă elevul remarcă greşeala o corectează şi citeşte corect cuvântul ,primeşte un punct.Dacă alege greşit cuvântul sau îl citeşte greşit învăţătorul primeşte un punct.La sfârşit se calculează scorul .Când câştigă,
satisfacţia elevului este mare.

8. Joc pentru memorie şi concentrare

Se aşeaza 12 jetoane pe care sunt scrise cuvinte – pereche cu faţa în jos .Pe rând, învăţătorul şi elevul întorc câte un cuvânt .Dacă cele două cuvinte se potrivesc sunt scoase din joc .Dacă nu formează o pereche se întorc cu faţa în jos , păstrându-şi aceeaşi poziţie pe masă.Participanţii la joc trebuie să reţină cuvintele şi poziţia lor pentru a le putea găsi perechea .Fiecare pereche găsită aduce participantului un punct .

9.Sortarea cuvintelor în viteză

Sunt împrăştiate în faţa elevului jetoane cu cuvinte .Se alege un cuvânt – titlu
de către învăţător. Elevul este cronometrat pentru a vedea cât de repede găseşte cartonaşele ce formează familia cuvântului – titlu .Jocul se reia după un timp pentru a verifica dacă elevul şi-a îmbunătăţit scorul iniţial.

10. Abordarea limbaj - experienţă

Se pot alcătui cu copiii texte scurte pe o anumită temă. Tema poate fi sugerată printr-o imagine,discuţie. La început copiii sunt încurajaţi să scrie fără contabilizarea riguroasă a greşelilor de ortografie apărute, acestea urmând să se corecteze împreună cu elevul . La fiecare două săptamâni copilul va fi ajutat să recitescă, să-şi rescrie sau să-şi copieze corect părţile favorite din ceea ce a scris. În final se urmăreşte obţinerea unor texte proprii corect elaborate.

12. Citire şi scriere – învăţarea asistată la calculator .

În cazul unor dificultăţi uşoare în învăţare programele speciale şi sintetizatoarele
de voce pot constitui sprijin real pentru elevii cu cerinţe speciale în învăţare . Prin aceste mijloace , elevii pot corecta vorbirea şi scrierea ,ortografia , pronunţia şi auzul fonematic.Spre exemplu pe elevii cu deficienţe auditive ,un computer cu un program adecvat îi poate ajuta – asista în primirea , reţinerea unei secvenţe de informaţii şi în aplicarea lor .În cazul dificultăţilor tactile şi motorii , elevii incapabili să scrie lizibil ,să plaseze un text pe o linie ,elevii cu dificultăţi în a culege / ordona informaţii etc. pot reduce aceste dificultăţi prin intermediul computerelor ,deoarece programele procesate vocal controlează textul şi oferă asistenţă în citirea coloanelor sau şirurilor.

Acestea sunt doar unele dintre modalităţile prin care elevii cu dificultăti de exprimare pot fi ajutaţi să le depăşească. În cadrul sesiunilor de pregătire este indicată introducerea unor activităţi de relaxare ( lecturarea unor cărţi ce pot produce bucurie copiilor şi stimularea pentru lectură ) sau de cunoaştere şi autocunoaştere : mă desenez pe mine , copacul vesel , copacul trist , Chiţ - Chiţ este neliniştit , sau alte jocuri care să ajute copilul să se destindă.

Copii cu nevoi educaţionale speciale trebuie trataţi la fel ca şi ceilalţi copii , dar în acelaşi timp trebuie să se ţină seama de limitările impuse de dizabilităţile lor specifice. Fiecare dintre ei are dreptul de a-i fi acceptate diferenţele individuale , de a-i fi încurajată independenţa şi responsabilitatea , de a-şi fixa propriile sarcini şi scopuri , de a avea aspiraţii înalte , dar realiste , de a fi încurajat în cursul învăţării şi de a fi evaluat în mod pozitiv ( apreciere în caz de succes sau critică de tip constructiv în caz de eşec ).

Imaginea reală a ceea ce înseamnă ŞCOALA PENTRU TOŢI trebuie promovată , iar elevii , părinţii şi cadrele didactice din şcolile de masă trebuie convinşi de necesiatatea şi avantajele integrării acestor copii în sistemul obişnuit de învăţământ pentru că învăţând împreună , copiii învaţă să trăiască împreună.
Referinte :
-***Revista Învăţământul primar , nr.1-3 , 2006 , Editura Miniped
-***Revista Înbăţământul primar , nr.4 , 2006 , Editura Miniped
Constantin Cucoş – Pedagogie , Editura Polirom , Iaşi , 2000
Ion Radu – Psihologia educaţiei şi dezvoltării , Editura Academiei , Bucureşti , 1983
Ion Radu – Psihologia şcolară , Editura Ştiinţifică , Bucureşti , 1974
Alois Ghergut – Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale , Editura Polirom , Bucureşti , 2006
Sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: dizabilitati, ces, educatie, societate, elevi, scoala, profesori, activitati didactice



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 January '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :