Statistics:
Visits: 2,638 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Educatie pentru democratie in invatamantul primar
Q: | Intreaba despre Educatie pentru democratie in invatamantul primar |
Învăţământul primar rămâne cel mai important segment al sistemului datorită rolului şi funcţiilor deosebite pe care le exercită în formarea copilului, urmând însă, în general, acelaşi traseu ca cel al sistemului din care face parte.
Potrivit principiului educaţia de bază pentru toţi elevii trebuie să beneficieze de o instruire adecvată nevoilor lor fundamentale de învăţare, comunicare orală şi scrisă, calcul aritmetic, rezolvare şi compunere de probleme, etc. Acestor elemente de bază li se adaugă deschiderea perspectivelor faţă de mediul material şi cultural, însuşirea şi aplicarea în practică a valorilor democratice de toleranţă, de participare activă, de respon sabilitate.
Privind educaţia prin activităţi extraşcolare şi extracurriculare la învăţământul primar aceasta a îmbrăcat mai multe forme:
- educaţie pentru sănătate;
- educaţie civică;
- educaţie cultural – artistică şi ştiinţifică;
- educaţie ecologică;
- educaţie prin sport;
- educaţie rutieră.
Locul principal în pregătirea pentru educaţie pe parcursul întregii vieţi îl ocupă educaţia curriculară a tinerei generaţii, realizată în cadrul sistemului de învăţământ.
În timpul liber rămas copilului, se exercită ale două tipuri de influenţă formativă: informaţia informală (prin influenţa directă a mediului social, a familiei, a grupului de copii a mass media) şi educaţia non-formală, care implică o anumită orientare şi proiectare pedagogică, fiind realizată prin activităţile extradidactice care au loc sub egida şcolii sau a organizaţiilor cu caracter educativ din afara şcolii. Aceste două forme de educaţie situate în afara curricumului, constituie educaţie extracurriculară.
Activităţile extracurriculare se caracterizează prin următoarele trăsături:
- au un caracter facultativ, în funcţie de preferinţele copiilor;
- se bazează pe iniţiativa organizatorică a copiilor;
- asigură o învăţare implicită, practică, transdisciplinară;
- au cel mai adesea caracterul unor activităţi de grup;
- au un puternic colorit afectiv;
- sunt autentice, bazate pe experienţa trăită a copiilor.
Educaţia extracurriculară îndeplineşte anumite puncte specifice:
- funcţia de petrecere a timpului liber;
- funcţia social-integrativă, prin relaţiile interpersonale şi de grup pe care le prilejuiesc, cultivând solidaritatea şi cooperarea;
- funcţia formativă, atât pe plan cognitiv şi operaţional, cât mai ales pe planul interiorizării valorilor morale, estetice şi spirituale;
- funcţia vocaţională, făcând posibilă relevarea şi dezvoltarea aptitudinilor personale ale elevilor .
Între educaţia curriculară şi cea extracurriculară există relaţii, interferenţe şi interdependenţe. Ele sunt complementare fiecare aducând o contribuţie specifică la formarea personalităţii integrale. Unitatea lor de acţiune este un vechi deziderat pedagogic rar realizat.
Trebuie remarcat totodată că azi educaţia curriculară are o anumită înrâurire asupra vieţii elevilor în afara şcolii, mai ales prin interesele deşteptate şi prin competenţele formate. Se apreciază că în perspectivă va avea loc o apropiere, din ce în ce mai strânsă între educaţia curriculară şi cea extracurriculară.
O primă categorie mare de activităţi extracurriculare o reprezintă activităţile de cerc. În cercuri, copii se grupează în raport cu interesele lor preferenţiale.
La nivelul şcolii noastre există diferite tipuri de cercuri în raport cu conţinutul activităţilor lor:
- cercuri cu caracter artistic(muzicale, de jocuri populare, de cusături populare, de arte plastice, cenacluri literare);
- cercuri cu caracter tehnic aplicativ (electrotehnică, electronică, informatică);
- cercuri sportive şi turistice (de turism, tenis de masă, handbal, baschet, fotbal şi altele);
În raport cu evoluţia ştiinţei, tehnicii şi culturii şi a intereselor elevilor vor fi posibile înfiinţarea a numeroase alte tipuri de cercuri. Unele cercuri continuă activităţile opţionale din curricumul şcolii.
Orice cerc din şcoală este condus de un învăţător sau cadru didactic specializat din afara şcolii cu rol de consultant sau îndrumător, activitatea cercului fiind bazată, însă, pe autoconducere. Aceasta nu exclude o anumită disciplină de cerc.
Copii învaţă din experienţa îndrumătorului lor dar şi a colegilor lor mai pricepuţi (intereducaţie). Pentru a avea un anumit randament este esenţială angajarea tuturor membrilor cercului în activitate, fie în lucrări colective, fie în lucrări individuale care se încadrează în tematica aleasă. Rezultatele obţinute la cercuri au fost prezentate public prin expoziţii organizate pe holul şcolii şi în holul Consiliului Popular cu ocazia zilei copilului, prin spectacole date cu anumite ocazii, prin demonstraţii sportive şi altele.
Aceste prezentări ne-au prilejuit contactul cu comunitatea locală care este chemată să ajute cercurile în autodotarea lor şi în găsirea unor buni conducători de cerc benevoli.
O altă categorie o constituie activităţile extradidactice de masă fiind prezentate prin: serbări şi şezători şcolare, serbări sportive, excursii, evocări istorice cu prilejul anumitor sărbători naţionale, diferite competiţii şi concursuri la nivel de şcoală, oraş, judeţ. În acest cadru intră şi vizionarea unor filme, unor spectacole de teatru, întâlniri cu persoane care pot constitui un model de conduită pentru elevi. În cadrul şcolii am organizat întâlniri cu medici, avocaţi, preoţi, pictori şi alţi oameni care muncesc în oraşul nostru şi sunt cunoscuţi ca oameni cuviincioşi şi cinstiţi.
Tot la nivelul şcolii am organizat activităţi de înfrumuseţare a curţii şcolii, a parcului din oraş.
O altă formă de educaţie pentru democraţie în cadrul activităţilor extracurriculare o constituie jocul de interior sau jocul în aer liber care pot fi preluate ca atare de învăţător sau modificate în raport cu condiţiile existente.
Cei care lucrează în şcoală şi răspund de destinele educaţiei neamului pot înţelege condiţionarea vieţii fiecăruia de educaţia oferită tinerilor şi adulţilor, copiilor şi părinţilor lor, aceasta în măsura în care au doar ceva mai multă competenţă, bunăvoinţă şi responsabilitate morală decât oricare… administraţie. (de la care nici Dumnezeu nu ar putea cere mai mult)
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Potrivit principiului educaţia de bază pentru toţi elevii trebuie să beneficieze de o instruire adecvată nevoilor lor fundamentale de învăţare, comunicare orală şi scrisă, calcul aritmetic, rezolvare şi compunere de probleme, etc. Acestor elemente de bază li se adaugă deschiderea perspectivelor faţă de mediul material şi cultural, însuşirea şi aplicarea în practică a valorilor democratice de toleranţă, de participare activă, de respon sabilitate.
Privind educaţia prin activităţi extraşcolare şi extracurriculare la învăţământul primar aceasta a îmbrăcat mai multe forme:
- educaţie pentru sănătate;
- educaţie civică;
- educaţie cultural – artistică şi ştiinţifică;
- educaţie ecologică;
- educaţie prin sport;
- educaţie rutieră.
Locul principal în pregătirea pentru educaţie pe parcursul întregii vieţi îl ocupă educaţia curriculară a tinerei generaţii, realizată în cadrul sistemului de învăţământ.
În timpul liber rămas copilului, se exercită ale două tipuri de influenţă formativă: informaţia informală (prin influenţa directă a mediului social, a familiei, a grupului de copii a mass media) şi educaţia non-formală, care implică o anumită orientare şi proiectare pedagogică, fiind realizată prin activităţile extradidactice care au loc sub egida şcolii sau a organizaţiilor cu caracter educativ din afara şcolii. Aceste două forme de educaţie situate în afara curricumului, constituie educaţie extracurriculară.
Activităţile extracurriculare se caracterizează prin următoarele trăsături:
- au un caracter facultativ, în funcţie de preferinţele copiilor;
- se bazează pe iniţiativa organizatorică a copiilor;
- asigură o învăţare implicită, practică, transdisciplinară;
- au cel mai adesea caracterul unor activităţi de grup;
- au un puternic colorit afectiv;
- sunt autentice, bazate pe experienţa trăită a copiilor.
Educaţia extracurriculară îndeplineşte anumite puncte specifice:
- funcţia de petrecere a timpului liber;
- funcţia social-integrativă, prin relaţiile interpersonale şi de grup pe care le prilejuiesc, cultivând solidaritatea şi cooperarea;
- funcţia formativă, atât pe plan cognitiv şi operaţional, cât mai ales pe planul interiorizării valorilor morale, estetice şi spirituale;
- funcţia vocaţională, făcând posibilă relevarea şi dezvoltarea aptitudinilor personale ale elevilor .
Între educaţia curriculară şi cea extracurriculară există relaţii, interferenţe şi interdependenţe. Ele sunt complementare fiecare aducând o contribuţie specifică la formarea personalităţii integrale. Unitatea lor de acţiune este un vechi deziderat pedagogic rar realizat.
Trebuie remarcat totodată că azi educaţia curriculară are o anumită înrâurire asupra vieţii elevilor în afara şcolii, mai ales prin interesele deşteptate şi prin competenţele formate. Se apreciază că în perspectivă va avea loc o apropiere, din ce în ce mai strânsă între educaţia curriculară şi cea extracurriculară.
O primă categorie mare de activităţi extracurriculare o reprezintă activităţile de cerc. În cercuri, copii se grupează în raport cu interesele lor preferenţiale.
La nivelul şcolii noastre există diferite tipuri de cercuri în raport cu conţinutul activităţilor lor:
- cercuri cu caracter artistic(muzicale, de jocuri populare, de cusături populare, de arte plastice, cenacluri literare);
- cercuri cu caracter tehnic aplicativ (electrotehnică, electronică, informatică);
- cercuri sportive şi turistice (de turism, tenis de masă, handbal, baschet, fotbal şi altele);
În raport cu evoluţia ştiinţei, tehnicii şi culturii şi a intereselor elevilor vor fi posibile înfiinţarea a numeroase alte tipuri de cercuri. Unele cercuri continuă activităţile opţionale din curricumul şcolii.
Orice cerc din şcoală este condus de un învăţător sau cadru didactic specializat din afara şcolii cu rol de consultant sau îndrumător, activitatea cercului fiind bazată, însă, pe autoconducere. Aceasta nu exclude o anumită disciplină de cerc.
Copii învaţă din experienţa îndrumătorului lor dar şi a colegilor lor mai pricepuţi (intereducaţie). Pentru a avea un anumit randament este esenţială angajarea tuturor membrilor cercului în activitate, fie în lucrări colective, fie în lucrări individuale care se încadrează în tematica aleasă. Rezultatele obţinute la cercuri au fost prezentate public prin expoziţii organizate pe holul şcolii şi în holul Consiliului Popular cu ocazia zilei copilului, prin spectacole date cu anumite ocazii, prin demonstraţii sportive şi altele.
Aceste prezentări ne-au prilejuit contactul cu comunitatea locală care este chemată să ajute cercurile în autodotarea lor şi în găsirea unor buni conducători de cerc benevoli.
O altă categorie o constituie activităţile extradidactice de masă fiind prezentate prin: serbări şi şezători şcolare, serbări sportive, excursii, evocări istorice cu prilejul anumitor sărbători naţionale, diferite competiţii şi concursuri la nivel de şcoală, oraş, judeţ. În acest cadru intră şi vizionarea unor filme, unor spectacole de teatru, întâlniri cu persoane care pot constitui un model de conduită pentru elevi. În cadrul şcolii am organizat întâlniri cu medici, avocaţi, preoţi, pictori şi alţi oameni care muncesc în oraşul nostru şi sunt cunoscuţi ca oameni cuviincioşi şi cinstiţi.
Tot la nivelul şcolii am organizat activităţi de înfrumuseţare a curţii şcolii, a parcului din oraş.
O altă formă de educaţie pentru democraţie în cadrul activităţilor extracurriculare o constituie jocul de interior sau jocul în aer liber care pot fi preluate ca atare de învăţător sau modificate în raport cu condiţiile existente.
Cei care lucrează în şcoală şi răspund de destinele educaţiei neamului pot înţelege condiţionarea vieţii fiecăruia de educaţia oferită tinerilor şi adulţilor, copiilor şi părinţilor lor, aceasta în măsura în care au doar ceva mai multă competenţă, bunăvoinţă şi responsabilitate morală decât oricare… administraţie. (de la care nici Dumnezeu nu ar putea cere mai mult)
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Tag-uri: educatie, invatamant, profesori, elevi, democratie, formare, copii |
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 29 November '07
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :