FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,417
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Educatie pentru democratie in invatamantul primar

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   dezvoltare   nevoi speciale   discriminare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   marginalizare   drepturi   formare   copii cu ces   personalitate   cultura   deficiente   libertate   violenta  

All Tags

Famous Forum

 

Educatie pentru democratie in invatamantul primar

 Q:   Intreaba despre Educatie pentru democratie in invatamantul primar       
Educatie pentru democratie in invatamantul primar Învăţământul primar rămâne cel mai important segment al sistemului datorită rolului şi funcţiilor deosebite pe care le exercită în formarea copilului, urmând însă, în general, acelaşi traseu ca cel al sistemului din care face parte.

Potrivit principiului educaţia de bază pentru toţi elevii trebuie să beneficieze de o instruire adecvată nevoilor lor fundamentale de învăţare, comunicare orală şi scrisă, calcul aritmetic, rezolvare şi compunere de probleme, etc. Acestor elemente de bază li se adaugă deschiderea perspectivelor faţă de mediul material şi cultural, însuşirea şi aplicarea în practică a valorilor democratice de toleranţă, de participare activă, de responsabilitate.

Privind educaţia prin activităţi extraşcolare şi extracurricular e la învăţământul primar aceasta a îmbrăcat mai multe forme:

- educaţie pentru sănătate;
- educaţie civică;
- educaţie cultural – artistică şi ştiinţifică;
- educaţie ecologică;
- educaţie prin sport;
- educaţie rutieră.

Locul principal în pregătirea pentru educaţie pe parcursul întregii vieţi îl ocupă educaţia curriculară a tinerei generaţii, realizată în cadrul sistemului de învăţământ.
În timpul liber rămas copilului, se exercită ale două tipuri de influenţă formativă: informaţia informală (prin influenţa directă a mediului social, a familiei, a grupului de copii a mass media) şi educaţia non-formală, care implică o anumită orientare şi proiectare pedagogică, fiind realizată prin activităţile extradidactice care au loc sub egida şcolii sau a organizaţiilor cu caracter educativ din afara şcolii. Aceste două forme de educaţie situate în afara curricumului, constituie educaţie extracurriculară.

Activităţile extracurriculare se caracterizează prin următoarele trăsături:

- au un caracter facultativ, în funcţie de preferinţele copiilor;
- se bazează pe iniţiativa organizatorică a copiilor;
- asigură o învăţare implicită, practică, transdisciplinară;
- au cel mai adesea caracterul unor activităţi de grup;
- au un puternic colorit afectiv;
- sunt autentice, bazate pe experienţa trăită a copiilor.
Educaţia extracurriculară îndeplineşte anumite puncte specifice:
- funcţia de petrecere a timpului liber;
- funcţia social-integrativă, prin relaţiile interpersonale şi de grup pe care le prilejuiesc, cultivând solidaritatea şi cooperarea;
- funcţia formativă, atât pe plan cognitiv şi operaţional, cât mai ales pe planul interiorizării valorilor morale, estetice şi spirituale;
- funcţia vocaţională, făcând posibilă relevarea şi dezvoltarea aptitudinilor personale ale elevilor .

Între educaţia curriculară şi cea extracurriculară există relaţii, interferenţe şi interdependenţe. Ele sunt complementare fiecare aducând o contribuţie specifică la formarea personalităţii integrale. Unitatea lor de acţiune este un vechi deziderat pedagogic rar realizat.

Trebuie remarcat totodată că azi educaţia curriculară are o anumită înrâurire asupra vieţii elevilor în afara şcolii, mai ales prin interesele deşteptate şi prin competenţele formate. Se apreciază că în perspectivă va avea loc o apropiere, din ce în ce mai strânsă între educaţia curriculară şi cea extracurriculară.

O primă categorie mare de activităţi extracurriculare o reprezintă activităţile de cerc. În cercuri, copii se grupează în raport cu interesele lor preferenţiale.
La nivelul şcolii noastre există diferite tipuri de cercuri în raport cu conţinutul activităţilor lor:

- cercuri cu caracter artistic(muzicale, de jocuri populare, de cusături populare, de arte plastice, cenacluri literare);

- cercuri cu caracter tehnic aplicativ (electrotehnică, electronică, informatică);

- cercuri sportive şi turistice (de turism, tenis de masă, handbal, baschet, fotbal şi altele);

În raport cu evoluţia ştiinţei, tehnicii şi culturii şi a intereselor elevilor vor fi posibile înfiinţarea a numeroase alte tipuri de cercuri. Unele cercuri continuă activităţile opţionale din curricumul şcolii.

Orice cerc din şcoală este condus de un învăţător sau cadru didactic specializat din afara şcolii cu rol de consultant sau îndrumător, activitatea cercului fiind bazată, însă, pe autoconducere. Aceasta nu exclude o anumită disciplină de cerc.
Copii învaţă din experienţa îndrumătorului lor dar şi a colegilor lor mai pricepuţi (intereducaţie). Pentru a avea un anumit randament este esenţială angajarea tuturor membrilor cercului în activitate, fie în lucrări colective, fie în lucrări individuale care se încadrează în tematica aleasă. Rezultatele obţinute la cercuri au fost prezentate public prin expoziţii organizate pe holul şcolii şi în holul Consiliului Popular cu ocazia zilei copilului, prin spectacole date cu anumite ocazii, prin demonstraţii sportive şi altele.

Aceste prezentări ne-au prilejuit contactul cu comunitatea locală care este chemată să ajute cercurile în autodotarea lor şi în găsirea unor buni conducători de cerc benevoli.

O altă categorie o constituie activităţile extradidactice de masă fiind prezentate prin: serbări şi şezători şcolare, serbări sportive, excursii, evocări istorice cu prilejul anumitor sărbători naţionale, diferite competiţii şi concursuri la nivel de şcoală, oraş, judeţ. În acest cadru intră şi vizionarea unor filme, unor spectacole de teatru, întâlniri cu persoane care pot constitui un model de conduită pentru elevi. În cadrul şcolii am organizat întâlniri cu medici, avocaţi, preoţi, pictori şi alţi oameni care muncesc în oraşul nostru şi sunt cunoscuţi ca oameni cuviincioşi şi cinstiţi.

Tot la nivelul şcolii am organizat activităţi de înfrumuseţare a curţii şcolii, a parcului din oraş.

O altă formă de educaţie pentru democraţie în cadrul activităţilor extracurriculare o constituie jocul de interior sau jocul în aer liber care pot fi preluate ca atare de învăţător sau modificate în raport cu condiţiile existente.

Cei care lucrează în şcoală şi răspund de destinele educaţiei neamului pot înţelege condiţionarea vieţii fiecăruia de educaţia oferită tinerilor şi adulţilor, copiilor şi părinţilor lor, aceasta în măsura în care au doar ceva mai multă competenţă, bunăvoinţă şi responsabilitate morală decât oricare… administraţie. (de la care nici Dumnezeu nu ar putea cere mai mult)
sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: educatie, invatamant, profesori, elevi, democratie, formare, copii



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 29 November '07


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :