Statistics:
Visits: 931 Votes: 0 Fame Riser |
Fame Rank
N/A
Fame Riser
|
|||||||||||
Convergente educationale
Q: | Intreaba despre Convergente educationale |
Şcoala a avut şi are un rol primordial în a colabora cu părinţii copiilor pentru asigurarea educaţiei acestora. Educaţia este o acţiune la care îşi dau concursul şcoala, familia, întreaga societate şi colaborarea între ele apare logic stringentă. Învăţătorului i se cere să cunoască anumite cerinţe care ar putea să-i faciliteze munca, sporindu-i eficienţa.
Consonanţa colaborării este o primă cerinţă, înţelegând prin ea nu numai unitatea de vederi, ci cum este şi firesc, unitatea de atitudini faţă de cel educat. Este vorba de o dublă concordanţă: A) între şcoală şi familie;
B) între membrii familiei.
A) Modalităţi de colaborare a învăţ ƒtorului cu familia elevului
ÃŽn practica ÅŸcolară există mai multe modalităţi de colaborare a învăţătorului cu familiile elevilor: ÅŸedinÅ£ele cu părinÅ£ii – cadrul organizat al unor analize riguroase asupra influenÅ£ei pe care cei doi factori o au asupra elevilor – sunt instrumente folosite de învăţător pentru a se asigura că munca lui nu dă greÅŸ, iar părinÅ£ii că ÅŸi-au încredinÅ£at copiii unui om de excepÅ£ie ÅŸi în termen popular “în mâini buneâ€; lecÅ£iile ÅŸi serbările Å£inute în faÅ£a părinÅ£ilor permit celor din urmă să vadă manifestările elevilor, rezultatul muncii lor, trăirile ÅŸi comportamentul acestora; vizitele la domiciliul elevilor sunt momente în care se realizează o cunoaÅŸtere amănunÅ£ită a împrejurărilor de viaţă pe care le trăieÅŸte copilul, a valenÅ£elor pozitive ÅŸi negative ale mediului asupra “eului†elevului; corespondenÅ£a ÅŸi carnetul de note sunt modalităţi cu caracter permanent, dar nu suficient de concludente, dacă au un grad mare de subiectivitate ÅŸi dacă, dintr-o parte sau alta, sunt tratate cu indiferenţă; excursiile de documentare ale părinÅ£ilor conduse de învăţător pot constitui ÅŸi ele o modalitate, cu scopul de a-i pune pe părinÅ£i în faÅ£a unor situaÅ£ii tipice de educaÅ£ie model în familie ÅŸi în ÅŸcoală.
B) Importanţa cunoaşterii mediului familial al elevilor
ÃŽnvăţătorul este cel care trebuie să cunoască ce relaÅ£ie există în sânul familiei ÅŸi mai precis să-i cunoască bine pe părinÅ£i pentru a putea îndeplini un rol de educator “al educatorilorâ€. Numai atunci când el va cunoaÅŸte cu precizie universul familial al elevilor săi va putea să ferească elevul de influenÅ£a nefastă a unor părinÅ£i ce nu-ÅŸi merită numele de părinte. Această misiune nu este uÅŸor de îndeplinit căci există diferite tipuri de părinÅ£i: autoritari, hiperprotectori, indulgenÅ£i, severi, agresivi, etc.
Punctele de vedere contradictorii faţă de problemele educaÅ£iei copilului, în familie, facilitează activitatea acestuia după bunul plac. ÃŽn asemenea situaÅ£ii, consecinÅ£ele negative nu întârzie să apară: elevii au rezultate slabe la învăţătură ÅŸi mai ales cei indisciplinaÅ£i sunt, în cea mai mare parte, rodul unei astfel de neconcordanÅ£e, deoarece copilul, ÅŸtiind că are un apărător în familie pentru faptele sale negative, le va săvârÅŸi “cu seninătateâ€. O bună educaÅ£ie implică necesitatea unităţii de vederi ÅŸi de acÅ£iuni din partea tuturor factorilor.
După cum se ştie, cunoştinţele pe care le acumulează învăţătorul, legate de familiile elevilor, vor putea fi adunate atunci şi numai atunci când între familie şi învăţător, şi invers există o permanentă colaborare, bazaţă pe încredere, respect, stimă, cointeresare în obţinerea eficienţei maxime în educaţia copilului.
O dezbatere de amănunt a relaţiilor instituţie şcolară – familie ne poartă într-un domeniu foarte cuprintător, dar şi foarte delicat.
Este un adevăr că atât instituţiile şcolare cât şi familiile sunt în egală măsură interesate în formarea multilaterală a copilului. Din această cauză în relaţia instituţie şcolară – familie trebuie să fie vorba de o armonizare educaţională.
Care ar putea fi cauzele “dezacordurilor†dintre instituÅ£ia ÅŸcolară ÅŸi familie? InstituÅ£ia ÅŸcolară ar putea fi acuzată de familie, că socoate copilul numai ca “elevâ€, cu obligaÅ£ii fireÅŸti ce decurg din această calitate.
Familia ar putea fi acuzată de instituÅ£ia ÅŸcolară că socoate elevul prea mult “copilâ€, absolvindu-l de unele sarcini (mai ales pentru educarea prin ÅŸi pentru muncă) pe care ea (grădiniÅ£a sau ÅŸcoala) i le trasează; că părinÅ£ii au tendinÅ£a de a se “prelungi†în copiii lor, uitând că viaÅ£a socială, structurile sociale s-au perfecÅ£ionat, ÅŸi că în materie de instrucÅ£ie ÅŸi educaÅ£ie, trebuie neapărat privit în viitor.
În acest context, instituţiile şcolare nu-şi asumă în primul rând rolul de educatori ai familiei (aceasta nu înseamnă că nu şi-l asumă deloc), ci de colaboratori în instruirea şi educarea copilului în cuprinsul ariei oferite de nivelul educaţional, statutul socio-profesional climatul moral etc., al fiecărui mediu familial în parte.
Interesându-ne îndeaproape de ritmicitatea vizitelor părinţilor la şcoală, precum şi de cauzele care determină efectuarea acestor vizite (altfel spus, conţinutul, subiectul, discuţiilor părinţi-profesori), am constatat că atât învăţătura cât şi purtarea elevului, în egală măsură, constituie motive de vizite ale părinţilor la şcoală.
Rămâne deschisă problema conţinutului întâlnirilor cadrelor didactice cu părinţii. De modul serios, ştiinţific, concret, dar în acelaşi timp concis şi usor de asimilat de către părinţi, în care vor fi organizate întâlnirile dintre învăţători şi părinţi, depinde adâncirea şi permanentizarea colaborării dintre şcoală şi familie. Căci dacă în trecut părinţii se mulţumeau cu rolul de mediatori dintre profesor şi elev, de multă vreme ei nu se mai împacă doar cu acest rol.
De unde trebuie pornit?
ÃŽn primul rând de la diversificarea formelor de colaborare dintre ÅŸcoală ÅŸi familie; fără să nominalizăm formele cunoscute (lectorate, ÅŸedinÅ£e lunare sau trimestriale, vizite la domiciliul elevului etc.), să căutăm, să concepem, să inventăm forme noi ÅŸi atractive. De exemplu, constituirea în ÅŸcoli a unor “săli pentru părinÅ£iâ€, centre de orientare pedagogică, în care să fie ÅŸi o bibliotecă documentară, cu lucrări de informare asupra problemelor ÅŸcolii, asupra dezvoltării ÅŸcolii în viitorii ani, asupra sarcinilor majore ce stau în faÅ£a ei, cu cărÅ£i, broÅŸuri, articole etc., referitoare la dezvoltarea copilului în diverse perioade de viaţă, referitoare la cerinÅ£ele psiho-pedagogice ale dezvoltării armonioase a copilului. ÃŽn aceste “săli pentru părinÅ£i†pot avea loc discuÅ£iile cu părinÅ£ii.
Asupra conţinutului formelor de colaborare şcoală-familie se poate discuta deosebit de mult. Supunem, învăţătorilor în primul rând, posibile cicluri de teme ce pot forma subiecte de dezbatere cu părinţii (teme reieşite sau inspirate din cercetarea noastră de teren) în legătură cu:
a) Procesul instructiv-ÅŸcolar
- Modalităţile de dezvoltare a vorbirii copilului.
- Cum pot fi ajutaţi copiii de către părinţi în perioada preabecedară.
- Ajutorul părinţilor în perioada învăţării de către copil a scris-cititului.
- Cum învăţăm pe copil o poezie.
b) Sprijinul direct al procesului educativ-ÅŸcolar
- Cât de diverse pot fi recompensele.
- Cum pedepsim copiii de clasa I.
- Preîntâmpinarea abaterilor grave.
- Disciplina la şcoală, reflex al comportării copilului în familie.
c) Adaptarea organismului copilului la ritmul ÅŸcolar
- Elemente de ritm de execuţie la realizarea de către copil a unor treburi gospodăreşti.
- Regimul zilnic acasă, al elevului de clasa I.
- Somnul de după-amiază, etapă importantă în refacerea potenţialului fizic şi intelectual al copilului.
- Timpul de efectuare a temelor pentru acasă.
d) Dezvoltarea orizontului de cultură generală al copilului
- Ce înseamnă vacanţa unui elev de clasa I.
- Criterii de selecţionare a programelor TV şi radio
- La ce muzee şi expoziţii ducem copilul de clasa I.
- Filmele ÅŸi presa pentru copilul de clasa I.
- Jucăriile şi conţinutul jocurilor elevului de clasa I.
Diversitatea tematică este foarte mare; repetăm însă observaţia că trebuie să ţinem seama de faptul că părinţii nu sunt specialişti în pedagogie (exceptând cazul părinţilor – cadre didactice), deci îndrumările pe care le dăm trebuie să fie adecvate, şi că prin aceste acţiuni pe care le sugerăm a fi făcute în mediul familial, urmărim de fapt o mai bună, mai corectă realizare a procesului instructiv-educativ şcolar.
Fiind mereu ca “argintul viuâ€, însetat de nou ÅŸi de continua perfecÅ£ionare sub toate aspectele muncii sale, învăţătorul va fi încununat cu laude ÅŸi aprecieri atât din partea părinÅ£ilor ÅŸi a întregii societăţi.
ÃŽnvăţătorul este ÅŸi va rămâne “izvorul viu†al unei vieÅ£i deloc uÅŸoare, cu multe “cărări întortocheate†pe care are misiunea de a-i conduce pe alÅ£ii spre “ţinta succesuluiâ€.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
Consonanţa colaborării este o primă cerinţă, înţelegând prin ea nu numai unitatea de vederi, ci cum este şi firesc, unitatea de atitudini faţă de cel educat. Este vorba de o dublă concordanţă: A) între şcoală şi familie;
B) între membrii familiei.
A) Modalităţi de colaborare a învăţ ƒtorului cu familia elevului
ÃŽn practica ÅŸcolară există mai multe modalităţi de colaborare a învăţătorului cu familiile elevilor: ÅŸedinÅ£ele cu părinÅ£ii – cadrul organizat al unor analize riguroase asupra influenÅ£ei pe care cei doi factori o au asupra elevilor – sunt instrumente folosite de învăţător pentru a se asigura că munca lui nu dă greÅŸ, iar părinÅ£ii că ÅŸi-au încredinÅ£at copiii unui om de excepÅ£ie ÅŸi în termen popular “în mâini buneâ€; lecÅ£iile ÅŸi serbările Å£inute în faÅ£a părinÅ£ilor permit celor din urmă să vadă manifestările elevilor, rezultatul muncii lor, trăirile ÅŸi comportamentul acestora; vizitele la domiciliul elevilor sunt momente în care se realizează o cunoaÅŸtere amănunÅ£ită a împrejurărilor de viaţă pe care le trăieÅŸte copilul, a valenÅ£elor pozitive ÅŸi negative ale mediului asupra “eului†elevului; corespondenÅ£a ÅŸi carnetul de note sunt modalităţi cu caracter permanent, dar nu suficient de concludente, dacă au un grad mare de subiectivitate ÅŸi dacă, dintr-o parte sau alta, sunt tratate cu indiferenţă; excursiile de documentare ale părinÅ£ilor conduse de învăţător pot constitui ÅŸi ele o modalitate, cu scopul de a-i pune pe părinÅ£i în faÅ£a unor situaÅ£ii tipice de educaÅ£ie model în familie ÅŸi în ÅŸcoală.
B) Importanţa cunoaşterii mediului familial al elevilor
ÃŽnvăţătorul este cel care trebuie să cunoască ce relaÅ£ie există în sânul familiei ÅŸi mai precis să-i cunoască bine pe părinÅ£i pentru a putea îndeplini un rol de educator “al educatorilorâ€. Numai atunci când el va cunoaÅŸte cu precizie universul familial al elevilor săi va putea să ferească elevul de influenÅ£a nefastă a unor părinÅ£i ce nu-ÅŸi merită numele de părinte. Această misiune nu este uÅŸor de îndeplinit căci există diferite tipuri de părinÅ£i: autoritari, hiperprotectori, indulgenÅ£i, severi, agresivi, etc.
Punctele de vedere contradictorii faţă de problemele educaÅ£iei copilului, în familie, facilitează activitatea acestuia după bunul plac. ÃŽn asemenea situaÅ£ii, consecinÅ£ele negative nu întârzie să apară: elevii au rezultate slabe la învăţătură ÅŸi mai ales cei indisciplinaÅ£i sunt, în cea mai mare parte, rodul unei astfel de neconcordanÅ£e, deoarece copilul, ÅŸtiind că are un apărător în familie pentru faptele sale negative, le va săvârÅŸi “cu seninătateâ€. O bună educaÅ£ie implică necesitatea unităţii de vederi ÅŸi de acÅ£iuni din partea tuturor factorilor.
După cum se ştie, cunoştinţele pe care le acumulează învăţătorul, legate de familiile elevilor, vor putea fi adunate atunci şi numai atunci când între familie şi învăţător, şi invers există o permanentă colaborare, bazaţă pe încredere, respect, stimă, cointeresare în obţinerea eficienţei maxime în educaţia copilului.
O dezbatere de amănunt a relaţiilor instituţie şcolară – familie ne poartă într-un domeniu foarte cuprintător, dar şi foarte delicat.
Este un adevăr că atât instituţiile şcolare cât şi familiile sunt în egală măsură interesate în formarea multilaterală a copilului. Din această cauză în relaţia instituţie şcolară – familie trebuie să fie vorba de o armonizare educaţională.
Care ar putea fi cauzele “dezacordurilor†dintre instituÅ£ia ÅŸcolară ÅŸi familie? InstituÅ£ia ÅŸcolară ar putea fi acuzată de familie, că socoate copilul numai ca “elevâ€, cu obligaÅ£ii fireÅŸti ce decurg din această calitate.
Familia ar putea fi acuzată de instituÅ£ia ÅŸcolară că socoate elevul prea mult “copilâ€, absolvindu-l de unele sarcini (mai ales pentru educarea prin ÅŸi pentru muncă) pe care ea (grădiniÅ£a sau ÅŸcoala) i le trasează; că părinÅ£ii au tendinÅ£a de a se “prelungi†în copiii lor, uitând că viaÅ£a socială, structurile sociale s-au perfecÅ£ionat, ÅŸi că în materie de instrucÅ£ie ÅŸi educaÅ£ie, trebuie neapărat privit în viitor.
În acest context, instituţiile şcolare nu-şi asumă în primul rând rolul de educatori ai familiei (aceasta nu înseamnă că nu şi-l asumă deloc), ci de colaboratori în instruirea şi educarea copilului în cuprinsul ariei oferite de nivelul educaţional, statutul socio-profesional climatul moral etc., al fiecărui mediu familial în parte.
Interesându-ne îndeaproape de ritmicitatea vizitelor părinţilor la şcoală, precum şi de cauzele care determină efectuarea acestor vizite (altfel spus, conţinutul, subiectul, discuţiilor părinţi-profesori), am constatat că atât învăţătura cât şi purtarea elevului, în egală măsură, constituie motive de vizite ale părinţilor la şcoală.
Rămâne deschisă problema conţinutului întâlnirilor cadrelor didactice cu părinţii. De modul serios, ştiinţific, concret, dar în acelaşi timp concis şi usor de asimilat de către părinţi, în care vor fi organizate întâlnirile dintre învăţători şi părinţi, depinde adâncirea şi permanentizarea colaborării dintre şcoală şi familie. Căci dacă în trecut părinţii se mulţumeau cu rolul de mediatori dintre profesor şi elev, de multă vreme ei nu se mai împacă doar cu acest rol.
De unde trebuie pornit?
ÃŽn primul rând de la diversificarea formelor de colaborare dintre ÅŸcoală ÅŸi familie; fără să nominalizăm formele cunoscute (lectorate, ÅŸedinÅ£e lunare sau trimestriale, vizite la domiciliul elevului etc.), să căutăm, să concepem, să inventăm forme noi ÅŸi atractive. De exemplu, constituirea în ÅŸcoli a unor “săli pentru părinÅ£iâ€, centre de orientare pedagogică, în care să fie ÅŸi o bibliotecă documentară, cu lucrări de informare asupra problemelor ÅŸcolii, asupra dezvoltării ÅŸcolii în viitorii ani, asupra sarcinilor majore ce stau în faÅ£a ei, cu cărÅ£i, broÅŸuri, articole etc., referitoare la dezvoltarea copilului în diverse perioade de viaţă, referitoare la cerinÅ£ele psiho-pedagogice ale dezvoltării armonioase a copilului. ÃŽn aceste “săli pentru părinÅ£i†pot avea loc discuÅ£iile cu părinÅ£ii.
Asupra conţinutului formelor de colaborare şcoală-familie se poate discuta deosebit de mult. Supunem, învăţătorilor în primul rând, posibile cicluri de teme ce pot forma subiecte de dezbatere cu părinţii (teme reieşite sau inspirate din cercetarea noastră de teren) în legătură cu:
a) Procesul instructiv-ÅŸcolar
- Modalităţile de dezvoltare a vorbirii copilului.
- Cum pot fi ajutaţi copiii de către părinţi în perioada preabecedară.
- Ajutorul părinţilor în perioada învăţării de către copil a scris-cititului.
- Cum învăţăm pe copil o poezie.
b) Sprijinul direct al procesului educativ-ÅŸcolar
- Cât de diverse pot fi recompensele.
- Cum pedepsim copiii de clasa I.
- Preîntâmpinarea abaterilor grave.
- Disciplina la şcoală, reflex al comportării copilului în familie.
c) Adaptarea organismului copilului la ritmul ÅŸcolar
- Elemente de ritm de execuţie la realizarea de către copil a unor treburi gospodăreşti.
- Regimul zilnic acasă, al elevului de clasa I.
- Somnul de după-amiază, etapă importantă în refacerea potenţialului fizic şi intelectual al copilului.
- Timpul de efectuare a temelor pentru acasă.
d) Dezvoltarea orizontului de cultură generală al copilului
- Ce înseamnă vacanţa unui elev de clasa I.
- Criterii de selecţionare a programelor TV şi radio
- La ce muzee şi expoziţii ducem copilul de clasa I.
- Filmele ÅŸi presa pentru copilul de clasa I.
- Jucăriile şi conţinutul jocurilor elevului de clasa I.
Diversitatea tematică este foarte mare; repetăm însă observaţia că trebuie să ţinem seama de faptul că părinţii nu sunt specialişti în pedagogie (exceptând cazul părinţilor – cadre didactice), deci îndrumările pe care le dăm trebuie să fie adecvate, şi că prin aceste acţiuni pe care le sugerăm a fi făcute în mediul familial, urmărim de fapt o mai bună, mai corectă realizare a procesului instructiv-educativ şcolar.
Fiind mereu ca “argintul viuâ€, însetat de nou ÅŸi de continua perfecÅ£ionare sub toate aspectele muncii sale, învăţătorul va fi încununat cu laude ÅŸi aprecieri atât din partea părinÅ£ilor ÅŸi a întregii societăţi.
ÃŽnvăţătorul este ÅŸi va rămâne “izvorul viu†al unei vieÅ£i deloc uÅŸoare, cu multe “cărări întortocheate†pe care are misiunea de a-i conduce pe alÅ£ii spre “ţinta succesuluiâ€.
sursa imaginii : freeschoolclipart.com
- Planul educational de interventie individualizata (9152 visits)
- Comportamentul civic al elevilor (6974 visits)
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta (6765 visits)
- Dreptul la odihna si timp liber, la joc si activitati recreative (6666 visits)
- Tehnici de terapie recuperatoare pentru copiii cu dislalie polimorfa (6443 visits)
- Doamna educatoare - a doua mama (6282 visits)
- Familie : definitie, structura, sarcini in educatia copilului (6261 visits)
- Viziune despre Scoala (5617 visits)
- Metode de lucru cu elevii cu CES (5038 visits)
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane (4988 visits)
- Integrarea scolara si educatia integrata (4561 visits)
- Familia - Functiile familiei (4561 visits)
- Socializarea copiilor cu dizabilitati (4462 visits)
- Familia si atitudinea copilului fata de invatatura (4418 visits)
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate (4386 visits)
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Sanse egale prin educatia multiculturala
- Sustinerea educatiei de baza pentru prevenirea abandonului scolar
- Educatia religioasa - factor de cultivare a sentimentului religios
- Abandonul scolar - esecul integrarii sociale
- Pierderile si insuccesul scolar in randul minoritatilor
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Raportul dintre varsta copilariei si sistemul de valori
- Democratia se invata in scoala
- Cunoasterea si sustinerea ideilor si valorilor democratiei
- Subminarea democratiei prin violenta, intoleranta, neimplicare
- Promovarea tolerantei si valorificarea diversitatii intre tinerii din Romania
- Intelegerea si cultivarea drepturilor si libertatilor omului in invatamantul primar
- Gradinita - cadru de formare a comportamentelor civilizate
- Educatia - cel mai eficient mijloc de ridicare a standardelor de viata
- Modalitati de sprijinire a integrarii in viata scolara a copiilor cu dezabilitati
- Mijloace de cooperare eficienta intre familie si scoala in cazul copiilor cu dizabilitati
- Scoala ca ax existential al dimensiunii umane si al dezoltarii sociale
- Alternativa invatamantului integrat
- Etichetele sunt pentru marfa, nu pentru persoane
- Multicultura si intercultura - integrarea copiilor de emigranti
- Problematica educatiei copiilor rromi
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Diversitatea in randul fiintelor umane, un fenomen natural si firesc
- Problematica scolii incluzive pentru copii proveniti din grupurile dezavantajate
- Ora de Dirigentie - Toleranta si Intoleranta
- Familia si scoala - factori implicati in educatie
- Rolul familiei in educatia moral-civica a copilului
- Rolul educatiei pentru mediu in formarea personalitatii umane
- Educatie civica : autocunoasterea, respectul de sine, comunicarea, capacitatea de a decide
- Bazele educatiei se pun la 5 ani
- Respectarea drepturilor copiilor rromi
- Sanse egale pentru copiii cu deficiente de intelect
- Doamna educatoare - a doua mama
- Comportamentul civic al elevilor
- Transformarea unui elev intr-un bun cetatean
- Educatia pentru ocrotirea mediului - parte integranta a unei educatii de baza
- Rapoarte cu privire la abandonul scolar in Romania
- Educarea elevilor prin angajarea in experiente si practici sociale
Categorie: Educatie - ( Educatie - Archiva)
Data Adaugarii: 22 January '08
Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :