-alături de A.S.T.R.A. a activat după 1867 Societatea Transilvania condusa de Alexandru Papiu Ilarian.

-C. A. Rosetti înfiinţează la Bucureşti Societatea "Iredenta Româna” ce ulterior a luat numele de "Carpaţi"; ea urmărea să determine o rascoala a populaţiei româneşti din Transilvania.

-Societatea "România Jună" la Viena

-Societatea "Petru Maior" la Budapesta

-de la cele două curente "activist" susţinut de mitropolitul Andrei Şaguna care promova participarea la viaţa parlamentară şi "pasivist", reprezentat printre alţii de Ion Raţiu, George Bariţiu şi Ilie Măcelariu, care propunea intensificarea activităţii în domeniul social economic şi cultural s-a ajuns la (26 ianuarie / 7 feb ruarie 1869) constituirea Partidului Naţioi Românilor din Banat şi Ungaria condus de Al. Mocioni şi a Partidul Naţional al Românilor din Transilvania la 23-24 februarie / 7-8 martie condus de Ilie Măcelariu.

- Documentele lor programatice au fost convergente în privinţa recunoaşterii autonomiei, a individualităţii şi statutului istoric particular al Transilvaniei, democratizarea vieţii politice.

La 12-14 mai 1881 la Conferinţa de la Sibiu s-a constituit Partidul Naţional al Românilor din Transilvania, Banat şi Ungaria ce a adoptat ca tactică "pasivismul" în sprijinul luptei naţionale
- partidul refuză să accepte dualismul austro-ungar şi anexarea Transilvaniei la Ungaria.
- partidul luptă pentru respectarea autonomiei Transilvaniei - era împotriva exploatării naţionale a românilor
- cerea impunerea limbii române în armată şi justiţie.

În 1894 Guvernul maghiar a dispus dizolvarea partidului. Apogeul orientării pasiviste s-a concretizat între 1891-1895 în mişcarea memorandistă ce a exprimat punctul de vedere al tuturor românilor:
- în 1892 s-a constituit de către Partidul Naţional Român împreună cu partidele naţionale ale slovacilor şi sârbilor, Congresul Naţionalităţilor din Austro-Ungaria.
- Memoriul redactat în 1882 de George Bariţiu antrena toate mijloacele împotriva politicii maghiare de deznaţionalizare a românilor ardeleni, activează mişcarea culturală deservită în special de studenţii români aflaţi la studii în Imperiu.

În rândul organelor de presă un rol important a avut "Tribuna", tipărită la Sibiu în 1884, care avea ca motto: "Soarele pentru noi toţi românii la Bucureşti răsare"; în jurul său s-au grupat "tribuniştii", elemente tinere ale Partidului Naţional Român.

În 1890 la Bucureşti s-a fondat Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor:
- a suplinit prin conferinţe, congrese tipărirea de cărţi şi organe de presă
- intervenţia oficială a guvernului de la Bucureşti în favoarea locuitorilor Transilvaniei.
- a deschis secţii la Berlin, Munchen, Paris, Bruxelles,
- în cadrul ligii au activat: Tacke Ionescu, Octavian Goga, Vasile Lucaciu, V. A. Urechie, G. Moroianu.

Printre fruntaşii mişcării româneşti din Transilvania se înscriu la sfârşitul secolului al XlX-lea: Vicentiu Babeş, Vasile Lucaciu, Iuliu Coroianu, Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Baseşti, Eugen Brote şi alţii.

- memorandumul românilor din Transilvania şi Ungaria a fost înaintat Curţii de la Viena în anul 1892, sub egida Partidului National Român, fiind semnat de personalităţi marcante: Ion Raţiu, Gheorghe Pop de Basesti, Vasile Lucaciu şi alţii
- împăratul refuză documentul; 1-a trimis guvernului de la Budapesta care l-a respins.

Liderii românilor au fost acuzaţi de autorităţile maghiare de "atentat contra statului ungar" şi judecaţi la Cluj unde au fost întemniţaţi, fiind apoi graţiaţi în urma demonstraţiilor de protest, a lucrărilor apărute în presa Europei cât şi a intervenţiei personale a lui Carol I.

---

Tag-uri: lupta, intregire, tara, drepturi, politica

---

Categorie: Istorie si Civilizatie  - ( Istorie si Civilizatie - Archiva)

Data Adaugarii: 11 March '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---