Activitatea cotidiană a unui conducător presupune o mare diversitate de probleme : organizarea propriei munci, organizarea muncii subalternilor, rezolvarea corespondenţei, studiul multor documente, apeluri telefonice, şedinţe, elaborarea de decizii, întrevederi, documentări etc.

Această diversitate de probleme, nu rareori, creează impresia că lucrurile se fac în „fugă", într-o manieră incompletă, de unde şi sentimentul de supraîncărcare, de suprasolicitare ; sentimentul că nu ne putem îndeplini obligaţiile şi răspunderile asumate.

In activitatea de conducere, pe lângă problemele curente, apar şi altele, deseori imprevizibile precum : întreruperi de activitate generate de solicitări mai mult sau mai puţin urgente : „suportarea" intervenţiilor unor persoane care au timp de pierdut şi deranjează cu probleme neînţelese suficient sau nesemnificative ; imposibilitatea planificării riguroase a timpului, totul fiind supus imprevizibilului şi unui flux continuu de informaţii şi solicitări.

Pentru a elimina ineficienta şi pentru a perfecta treptat propria organizare a muncii, este recomandabil ca, la sfârşitul fiecărei zile, să ne punem întrebări de genul :
Am făcut astăzi ce era mai important ?
S-a constatat că cele mai mari pierderi de timp se înregistrează la începutul zilei (cafea, presă, schimb de informaţii, etc), în ciuda faptului că dimineaţa capacitatea de asimilare, claritatea gândirii sunt mult sporite şi acestea se diminuează treptat, până la sfârşitul zilei.Ce am realizat astăzi ? Se poate întocmi un succint „bilanţ", în funcţie de cele stabilite şi realizate. Mi-am respectat propriul program de lucru ? Răspunsul sincer va duce la depistarea şi identificarea cauzelor perturbatoare.
Am ştiut să-mi folosesc colaboratorii ? Ce sarcini le-am trasat şi ce au realizat ? Care a fost eficienţa lor ?

Disciplina, şi mai ales, autodisciplina pe care ni le impunem pot duce la ameliorarea substanţială a rezultatelor întregii noastre activităţi.
Mulţi lideri se plâng că sunt supraaglomeraţi, munca le răpeşte tot timpul, iar deseori rezultatele nu sunt cele aşteptate. Asemenea oameni uită că rezultatele depind, într-o măsură covârşitoare, nu atât de cantitatea de muncă a celui ce conduce, cât de calitatea organizării propriei activităţi, a subalternilor şi de autodisciplina pe care este în măsură să şi-o impună.Supraaglomerarea apare la un anumit prag al activităţii şi diferă de la individ la individ.

După un anumit efort, în timp, apare ineficienta şi se intră într-un fel de confuzie generală, riscându-se pierderea controlului asupra evenimentelor. Fenomenul supraaglomerării se poate evita prin planificarea riguroasă a activităţilor.
In acest sens zilnic este recomandabil să se întocmească un plan de muncă. „Fiecare oră consacrată planificării te face să câştigi trei sau patru ore de execuţie" afirmă un proverb american. El se confirmă mai ales în domeniul conducerii.
Tot o metodă de a combate supraaglomerarea o constituie evitarea şi chiar respingerea celor ce îţi consumă timpul. In ceea ce priveşte depăşirea programului de lucru, în perioadele mai încărcate, nu este recomandabilă rămânerea la serviciu după orele de program. Mai eficientă este venirea mai devreme de începerea programului.

Cel ce conduce va căpăta încet, încet, deprinderi de a organiza propria activitate, în funcţie de acţiunile care urmează a fi realizate, cât şi de efortul implicat pentru îndeplinirea acestora. O pregătire a acţiunilor viitoare, ghidată şi de intuiţia stării de spirit a subalternilor, presupune elaborarea unui plan de acţiune, cel puţin mental, care se va referi la tacticile de urmat.

Planul de acţiune al celui ce conduce va trebui să vizeze : orientarea subalternilor asupra acţiunii, soluţiile vizate pentru îndeplinire ; subalternii care vor acţiona, motivarea acestora şi, în final, controlul acţiunilor întreprinse de fiecare.
Conversaţiile „de culise" sunt agreabile, dar minimum 80 la sută inutile şi inexploatabile, cu excepţia situaţiilor când au un scop precis. Dacă nu se iau măsuri de precauţie, munca are tendinţa de a „umple" tot timpul disponibil şi chiar mai mult. Organizarea activităţii omului de conducere decurge din competenţa sa. A organiza înseamnă a face, ceea ce înseamnă a şti ce şi cum trebuie să faci.

---

Tag-uri: lider, psihic, inteligenta

---

Categorie: Psihologie  - ( Psihologie - Archiva)

Data Adaugarii: 25 September '10

---

Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :

---