FamousWhy
ROM
Biografii, Celebritati, Vedete Vacante de vis, Destinatii, Regiuni Articole, Referate, Comentarii Download programe software FamousWhy Lucruri faimoase Forum Submit Content
|


Referate


Statistics:
Visits: 1,409
Votes: 0
Fame Riser
          
Fame Rank
N/A
Fame Riser
create pool

Articole


Intreaba despre Rromii si integrarea sociala

Tag-uri Populare


educatie   scoala   familie   educare   societate   copii   integrare   democratie   elevi   gradinita   rromi   profesori   invatamant   incluziune   parinti   comportament   egalitate   prescolari   educatoare   dezvoltare   nevoi speciale   discriminare   comunitate   dizabilitati   moral-civica   minoritati   tigani   marginalizare   drepturi   formare   copii cu ces   personalitate   cultura   deficiente   libertate   violenta  

All Tags

Famous Forum

 

Rromii si integrarea sociala

 Q:   Intreaba despre Rromii si integrarea sociala       
Rromii si integrarea sociala Ceea ce a unit dintotdeauna grupurile de rromi si le-a dat constiinta unei
identitati tiganesti, pe langa originea comuna, era statutul social marginal, adica izolarea lor ca “tigani” de catre populatia in mijlocul careia traiau. Marginalizarea si excluderea sociala a rromilor au creat, in timp, un important decalaj socio-cultural intre populatia majoritara si comunitatea tiganilor.

Diferentele dintre rromi si romani persista si in societatea actuala, aceasta etnie ramanand in continuare categoria sociala cea mai saraca si forta de munca foarte ieftina.

Astazi, in Romania venitul mediu pe persoana al rromilor este mult sub cel al societatii in general si aperanta de viata este cu peste 10 ani mai mica. Totusi, comunitatea rromilor face pasi importnati spre a deveni o minoritat e etnica in sensul modern al cuvantului, ca membri ai societatii romanesti, si nu un grup doar tolerat. Integrarea aduce insa pericolul asimilarii, adica pierderii identitatii entice si culturale. Pastrarea identitatii si traditiilor minoritatii rrome este strans legata de pastrarea portului traditional. Din pacate, in ziua de astazi portul traditional nu este acceptat de societatea romaneasca in general.

Desi drepturile omului sunt universale, ele sunt incalcate mai frecvent, in defavoarea anumitor grupuri. Adesea, aceste grupuri sunt comunitati sau populatii minoritare in interiorul unui stat. Desi nu exista o definitie standard, un grup minoritar este, in general, “un grup non-dominant de indivizi care au in comun anumite caractersitici nationale, entice, religioase sau lingvistice diferite de cele ale majoritatii populatiei”.Tratamentul aplicat grupurilor minoritare si modul de interactiune cu populatia majoritara variaza de la stat la stat. In general, politicile fata de minoritati variaza de la integrare la segregare sau excludere si de la asimilare la acordarea de drepturi. Asimilarea este acea politica adoptata fata de o minoritate nationala prin care se incearca a forta minoritatea respectiva sa adopte cultura dominanta a populatiei majoritare. Acest lucru se realizeaza prin politici coercitive care incearca sa “civilizeze” grupurile minoritare sau sa forteze membrii grupului minoritar sa se conformeze unor norme culturale definite. Rromii au fost adesea tinta unor politici de asimilare in multe state europene, in special in perioada regimurilor comuniste. Integrarea este frecvent considerata o varianta superioara a asimilarii. Politicile de integrare sunt considerate a avea drept rezultat “inserarea cu drepturi depline a individului in societate”, in acelasi timp respectandu-se drepturile individuale, inclusiv cele culturale.

Conventia pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala (1965) formuleaza ca prin discriminare se intelege: “orice deosebire, excludere, restrictie sau preferinta intemeiata pe rasa, culoare, ascendenta sau origine nationala sau etnica, care are drept scop sau effect de a distruge sau de a compromite recunoasterea, folosirea sau exercitarea in conditii de egalitate a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in domeniiloe public, social si cultural, sau in orice domeniu al vietii publice”. Prin rasa se intelege un grup de oameni care au o mostenire bilogica comuna si pe care o transmit generatiilor urmatoare. In Romania, la nivel legislativ si guvernamental, nu se poate vorbi despre o discriminare pe considerente etnice, dar exista o discriminare care este inconstienta, la nivelul omului obisnuit. Astfel, comportamentul nostru, determinat de stereotipuri si prejudecati, este deseori cauza unei comunicari dificile si a conflictelor, in special a celor entice. A construi stereotipuri este o functie naturala a mintii umane, care dorind sa atenueze anxietatea fata de necunoscut, simplifica realitatea complexa si ajuta corpul si mintea noastra sa dezvolte raspunsuri automate la stimuli similari. Dar a construi stereotipuri si a le utilize este periculos, deoarece simplifica realitatea umana complexa, negand unicitatea fiecaruia dintre noi. Stereotipurile entice conduc deseori la prejudecati, comportamente care se manifesta prin actiuni si emotii incarcate negativ.

Centrul de Sociologie Urbana si Regionala a realizat un sondaj de opinie pe un esantion reprezentativ la nivel national, in decembrie 2005, cercetarea propunandu-si sa releve principalele dimensiuni si caracteristici ale fenomenului discriminarii in Romania la nivelul anului 2005. In urma acestui sondaj s-a ajuns la concluzia ca exista o sustinere mare a unor atitudini discriminatorii fata de rromii din Romania: 81% impartasesc prejudecata conform careia “cei mai multi dintre rromi incalca legea”, 61% sunt de accord cu afirmatia “Rromii sunt o rusine pentru Romania”, circa jumatate dintre persoanele investigate sunt de accord cu afirmatia “Mi-e teama cand ma intalnesc cu un grup de rromi pe strada” si toti considera ca “rromii nu ar trebui sa fie lasati sa calatoreasca in strainatate ca ne fac de ras”. O cincime din populatie crede ca “ar trebui sa existe localuri sau magazine in care rromii sa nu fie primiti”.

Potrivit Directiei Consiliului Uniunii Europene 2000/43/EC, privind implementarea principiului tratamentului egal al persoanelor, indiferent de originea rasiala sau etnica, discriminarea directa are loc atunci cand “datorita originii rasiale sau entice, o persoana este tratata mai putin favorabil fata de cum este, a fost sau ar fi tratata o alta persoana intr-o situatie similara. Atunci cand un angajator respinge, ca urmare a unei politici, candidati rromi pentru postul respectiv sau atunci cand un seviciu de distribuire a locuintelor acorda rromilor, in mod sistematic si intentionat, locuinte de nivel inferior, avem de-a face cu exemple de discriminare directa.

Normele de drept international condamna discriminarea rasiala din domenii ca educatie, sanatate, accesul la o locuinta sau la un loc de munca, precum si accesul la bunuri publice si servicii.

Rezolvarea situatiei rromilor reprezinta un obiectiv fundamental pentru politica Romaniei. In acest sens, statul roman isi propune sa aduca la indeplinire urmatoarele conditii: prevenirea si combaterea discriminarii institutionale si sociale; pastrarea identitatii etniei rromilor; asigurarea sanselor egale pentru atingerea unui standard decent de viata si stimularea participarii etniei rromilor la viata economica, sociala, culturala, educationala si politica a societatii. Succesul acestei strategii nu depinde numai de Guvern, ci si de participarea active a societatii civile si, mai ales a comunitatii de rromi. Pentru combaterea discriminarii si pentru schimbarea stereotipurilor existente este necesar a intelege ca acest lucru implica responsabilitati nu numai din partea majoritatii, ci si din partea organizatiilor rromilor, liderilor si membrilor comunitatii de rromi.

Participarea civica, cu sanse egale a etnicilor rromi intr-un sistem democratic, accesul nediscriminatoriu la o slujba si la un trai decent, accesul la serviciile sociale furnizate de stat si facilitarea organizarii politice si neguvernamentale a comunitatilor de rromi ar reprezenta drumul sigur catre integrarea rromilor in societatea romaneasca. Insa, lipsa unei investitii in educatie, conjugate cu efectul de marginalizare sociala generat de stereotipuri si prejudecati, inseamna un acces redus pe piata muncii si implicit o accentuare a saraciei in randul comunitatilor de rromi. Unele studii estimeaza ca numai 10% dintre rromi sunt angajati pe piata alba a muncii. Rezultatul acestei situatii este ca cei mai multi dintre acestia nu beneficiaza de asigurarile sociale si protectia pe care statul o ofera. Exista un numar important de rromi care nu are buletine de identitate sau certificate de nastere, astfel ca adultii nu pot participa la vot, nu beneficiaza de protectie sociala, nu pot cumpara ori vinde proprietati, iar copiii nu beneficiaza de alocatii sau ajutoare sociale. Doar 27% dintre rromi au o slujba constanta, iar din acestia numai 51% desfasoara o activitate calificata. Doar 50% dintre copii merg regulat la scoala, iar gradul de analfabetism in randul persoanelor peste 45 de ani ajunge la 30%.

Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale, Ministerul de Interne, Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei si Cercetarii si Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie au impus o serie de masuri, prin care au fost initiate programe de munca modulare care sa incurajeze practicarea de catre rromi a meseriilor traditionale; de asemenea, sunt sprijinite programele de calificare profesionala si de angajare a rromilor;prin lege se acorda sustinere financiara initiativelor ce presupun angajarea de someri pentru realizarea unor lucrari de interes comunitar; tot prin aceste programe au fost analizate cazurile de discriminare impotriva rromilor si propuse masuri de sanctionare a politistilor ce adopta practice discriminatorii; de asemenea, a fost organizata o serie de actiuni culturale ce promoveaza identitatea etniei rromilor.Cu toate acestea, identitatea, cultura lor, in ciuda transformarilor va ramane net distincta de cea a populatiei gazda care-i inconjuara si de care depinde existenta lor economica, si acest lucru din cauza traditiilor si rosturilor care caracterizeaza aceasta etnie. In intarirea acestei afirmatii vin marturiile strainilor diplomati, savanti si artisti din tarile Europei centrale si de vest, care au strabatut Principatele Romane la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Calatorii remarca trasaturile rasiale, lingvistice si culturale ale acestei populatii, descriu nomadismul si primitivismul rromilor, bordeiul, superstitiile, lenea si mizeria in care traiau.

Etnia rroma a avut si are o problema de integrare sociala, dar, in acelasi timp, si restul comunitatii are o problema cu cei pe care n-a reusit pana acum sa-i integreze. Individul are libertatea, in primul rand, psihica, curajul sa se declare ca apartinand de o minoritate sau alta; atata timp cat perceptia asupra tiganilor este negativa, atata timp cat exista rusine sa fie rromi, e adevarat ca multi oameni au o retinere, o frica de a se declara ca fiind membri ai acestei comunitati. Populatia gazda trebuie sa-i stimuleze pe acesti oameni sa-si recunoasca identitatea. Astfel, se face ceva pentru comunitatea de rromi si se face ceva si pentru majoritatea romana din aceasta tara. Daca ei vor avea curajul sa-si recunoasca identitatea, daca ei vor avea posibilitatea sa-si resolve propriile probleme, in primul rand ei, de la invatamant la identitate nationala, de la problema sociala la problema economica, numarul de infractori va scadea.

In privinta cresterii nivelului de educatie pentru copiii rromi, a fost infiintat Proiectul Sanse Egale care isi propune imbunatatirea situatiei extrem de dificila a copiilor rromi din Romania prin implementarea unui model de dezvoltare scolara, facilitarea schimbarii institutionale si stimularea participarii elevilor si a parintilor de etnie rroma la viata scolara. Strategia adoptata de promotorii programului e concentrata pe ideea de a produce schimbari institutionale si de a incuraja actiunile ce vor permite adaptarea crescuta a acestora in viata scolii, ca factor decisiv in cresterea gradului de succes al copiilor. Promotorii asteapta ca programul sa conduca la participare si rezultate scolare mai bune ale copiilor rromi.

Pentru estomparea barierelor care apar pe drumul integrarii sociale a rromilor, fiecare dintre noi ar putea sa se concentreze pe fiecare persoana in parte ca individ, caci fiecare dintre noi marita sa fie considerat ca o fiinta umana unica si in acelasi timp sa recunoasca faptul ca facem cu totii parte simultan din mai multe grupuri si ca nici unul dintre aceste grupuri luate in parte nu poate explica in totalitate ceea ce suntem.
Referinte:
Cherata, Lucian (1999) – “Tiganii. Istoric, specific, integrare sociala”, Craiova: Sibila
Fraser, Angus (1998) – “Tiganii”, Bucuresti, Humanitas
Chearata, Lucian (2005) – “Integrarea europeana si problema rromilor”, Craiova, Arves
Achim, Viorel (1998) – “Tiganii in istoria Romaniei”, Bucuresti, ed. Enciclopedica
sursa imaginii : freeschoolclipart.com


Tag-uri: rromi, abandon, scoala, societate, educatie, integrare, minoritati



Categorie: Educatie  - ( Educatie - Archiva)

Data Adaugarii: 05 January '08


Adaugati un link spre aceasta pagina pe blog-ul, site-ul sau forum-ul Dvs. :